Țara unde trăiesc cei mai singuri oameni. Ce arată un studiu la nivel global

Totuși, sondajele sugerează că acest lucru este greșit. Societățile occidentale, individualiste, unde mai mulți oameni trăiesc singuri și religia are un rol marginal, tind să fie mai puțin singuratice. Oamenii din țările sărace sunt mult mai predispuși la singurătate. Iar cea mai singuratică regiune dintre toate, surprinzător, este Africa. În 2024, peste un sfert dintre africanii chestionați într-un studiu au spus că s-au simțit singuri.

Un studiu interpretat de revista The Economist arată că „eci mai singuri oameni” trăiesc în Madagascar, insula africană unde lumea se confruntă cu sărăcia.

Geografia singurătății

Cele mai riguroase studii despre singurătate au fost realizate în mare parte în Europa și America. Totuși, aceste regiuni adăpostesc doar o mică parte din singuraticii lumii.

În iunie, Organizația Mondială a Sănătății a publicat o analiză a 23 de seturi de date, inclusiv Gallup World Poll, care acoperă 150.000 de persoane din aproximativ 150 de țări. Concluzia a fost că, cu cât o țară este mai săracă, cu atât este mai singuratică.

Analiza The Economist arată că relația se menține și în interiorul țărilor: cei mai bogați din cele mai bogate locuri sunt cei mai puțin singuri; cei mai săraci din cele mai sărace — cei mai singuri.

Țările unde oamenii s-au simțit cei mai singuri:

Finlanda: 10%

SUA: 14%

India: 26%

Madagascar: 48%

Cu cât mai săraci, cu atât mai singuri

Madagascar este o insulă uriașă din Oceanul Indian, cu doar 33 de milioane de locuitori, pe un teritoriu de peste două ori mai mare decât Marea Britanie. Majoritatea populației trăiește la sat și este foarte săracă; aproximativ 70% supraviețuiesc cu mai puțin de 3 dolari pe zi.

În Ambovombe, un oraș din sudul arid, străzile de pământ roșu nu par lipsite de viață: tarabe, căruțe trase de boi, muncitori care stau de vorbă. Toată lumea pare să aibă legături sociale. Totuși, pentru mulți nu este suficient. Un procent uimitor de 60% dintre oamenii din sudul Madagascarului au declarat că s-au simțit singuri în ziua precedentă.

Robinette, o vânzătoare de articole de uz casnic, petrece mult timp cu oameni, dar cei mai mulți sunt clienți, nu prieteni. Trăiește într-o cameră închiriată cu copiii ei, fără soț, și are puțini oameni care să o ajute și se simte adesea singură.

În țările bogate, oamenii petrec mai mult timp cu prietenii și familia. În cele sărace, își văd mai des vecinii, dar mai rar pe toți ceilalți. De asemenea, banii par să influențeze calitatea relațiilor: chiar și atunci când contactul social este similar, veniturile mai mari sunt asociate cu mai puțină singurătate.

Cei extrem de săraci pierd ore întregi în muncă istovitoare. În Ambovombe, mulți nu au apă curentă și trebuie să o aducă de la fântâni. Dieu Donné, un bărbat cu scolioză, depinde de alții pentru apă. Când nu plouă, fântânile seacă, apa se scumpește, iar cei din jur sunt prea ocupați să câștige bani pentru a-l ajuta. Se simte izolat și a avut gânduri de sinucidere.

Singurătatea, o problemă

Singurătatea este periculoasă. Cercetătorii au asociat-o cu infarctul și accidentul vascular cerebral. Un studiu din 2010 estima că izolarea socială scurtează viața la fel de mult ca fumatul a 15 țigări pe zi.

Meta-analize mai recente, bazate pe date de la milioane de persoane, arată că singurătatea crește riscul de deces într-un moment dat cu aproximativ 14%. Deși persoanele singuratice au adesea obiceiuri nesănătoase, efectul persistă chiar și atunci când acestea sunt luate în calcul.

Oamenii singuri au adesea obiceiuri nesănătoase, dar efectul persistă chiar și atunci când acestea sunt luate în considerare.

Singurătatea crește riscul de anxietate și depresie și creează un cerc vicios. „Singurătatea provoacă tulburări mentale, iar tulburările mentale agravează sau provoacă izolare”, spune pentru The Economist Palmira Fortunato dos Santos, psiholog clinician la Ministerul Sănătății din Mozambic.

Poate fi vindecată singurătatea?

Reducerea sărăciei ar face lumea mai puțin singuratică. Dar și intervențiile directe funcționează. În Frome, un oraș din Anglia, medicii au început să „prescrie” conexiuni sociale. Rezultatele au fost remarcabile: internările neplanificate au scăzut cu 14%, iar sistemul medical a economisit peste un milion de lire.

Idei similare funcționează și în țările sărace. În Zimbabwe, „băncile prieteniei” din fața clinicilor oferă sprijin emoțional prin femei în vârstă instruite să asculte și să ofere îndrumare.

Înapoi în Ambovombe, persoanele cu dizabilități se adună săptămânal într-un spațiu oferit de o organizație caritabilă creștină. Se ajută reciproc și își fac vizite. Chiar dacă un ciclon a distrus acoperișul, cei care vin vorbesc despre puterea legăturilor create. „Ne conectăm bine”, spune o femeie. „Și privim cu speranță spre viitor.”

Articol recomandat de sport.ro

Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei