Nicușor Dan, la Bruxelles, despre criza politică: ”Lăsați-mă să mă întorc în țară, ca să văd și eu care sunt realitățile”

Știrea este în curs de actualizare!

Aflat la Bruxelles, șeful statului a susținut o scurtă declarație de presă, înaintea participării la reuniunea Consiliului European, care a fost transmisă LIVE pe www.stirileprotv.ro.!

Sinteza declarațiilor președintelui Nicușor Dan:

• În urma muncii colegilor noștri, cele 16 state sub coordonarea României au o poziție comună și acum la ora 5 vom avea o întâlnire acestor 16 state. În linii mari, noi vrem un buget cât mai mare.
• O să avem o dezbatere pe securitate europeană. Vă aduc aminte că așteptarea noastră este pe un termen limitat. Avem contractele semnate pentru o serie de echipamente. Avem nevoie să acoperim o perioadă.
• Nu cunosc .. Bineînțeles, am aflat informația ca și dumneavoastră, din ce înțeleg nu vizează activitatea lui la Primăria Capitalei și atunci este normal să continue acolo.
• Există o împărțire constituțională de atribuții și atribuția președintelui este să desemneze prim ministrul. Eu am desemnat ceea ce am înțeles eu din opțiunile lor să rezolv criza. Ați reținut și criticile mele la adresa partidelor, să ne uităm mai mult la interesul național. Mai departe nu vreau să mai fac comentarii. Ce pot să vă spun este câ în momentul când am desemnat un premier am făcut cu convingerea că va face o majoritate. Mai departe... discutăm.
• Lăsați-mă să mă întorc în țară, ca să văd și eu care sunt realitățile. Va fi un guvern pro occidental și un guvern care va fi foarte atent cu finanțele și cu reformele.
• Haideți să facem toate comentariile astea după ce o să avem Guvernul votat.
• Ce am vrut să spun tot timpul este că un Guvern trebuie să aibă majoritate și să ne asigurăm că direcția este pro occidentală.

Nicușor Dan participă la Consiliul European

Agenda reuniunii va include: sprijinul pentru Ucraina şi Republica Moldova şi avansarea parcursului lor de aderare, viitorul Cadru financiar multianual 2028-2034, securitatea şi apărarea europene, competitivitatea şi provocările economice globale. Nicuşor Dan va sublinia importanţa unei condamnări a tentativelor Rusiei de escaladare a conflictului prin violarea "repetată" a spaţiului aerian al statelor UE.

"Pe fondul deteriorării situaţiei de securitate din regiune, ca urmare a războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, Preşedintele Nicuşor Dan va susţine reflectarea adecvată în Concluziile Consiliului European a incidentelor cu recente cu drone, care au afectat mai multe state membre ale Uniunii Europene şi populaţia civilă, inclusiv în cazul României. Preşedintele României va sublinia importanţa unei condamnări ferme a tentativelor Rusiei de escaladare a conflictului, prin violarea repetată a spaţiului aerian al statelor membre ale UE", reiese dintr-un comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială.

Totodată, preşedintele va pleda pentru progrese concrete în ceea ce priveşte apărarea Uniunii, cu o atenţie particulară acordată Flancului Estic şi operaţionalizării proiectului "Eastern Flank Watch", subliniind, totodată, importanţa asigurării complementarităţii cu NATO.

"Preşedintele României va saluta pasul istoric realizat prin deschiderea oficială, la data de 15 iunie 2026, a primului capitol de negociere (Elemente Fundamentale) pentru aderarea la UE a Ucrainei şi Republicii Moldova şi va arăta că acest proces trebuie să avanseze într-un ritm susţinut, prin deschiderea tuturor celorlalte capitole de negociere, cât mai curând posibil. Preşedintele Nicuşor Dan va evidenţia, deopotrivă, importanţa unui mesaj puternic de sprijin pentru Republica Moldova, având în vedere şi Summitul UE-Republica Moldova care va fi organizat imediat după reuniunea Consiliului European, pe 22 iunie", transmite sursa citată.

Continuarea sprijinului pentru Ucraina va fi un alt subiect pe agenda reuniunii. România va susţine menţinerea unei abordări "unitare şi ferme" la nivel european, prin creşterea presiunii asupra Federaţiei Ruse, inclusiv prind adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancţiuni.

În ce priveşte viitorul Cadru financiar multianual 2028-2034, Nicuşor Dan va evidenţia necesitatea unui buget european "ambiţios", capabil să răspundă nevoilor ţării noastre. De asemenea, va reitera priorităţile convenite în scrisoarea Grupului "Prietenii Coeziunii", coordonat de România.

Preşedintele României va susţine alocări naţionale sporite pentru Politica de coeziune şi pentru Politica Agricolă Comună. De asemenea, va pleda pentru mecanisme de implementare care să permită statelor membre să îşi definească priorităţile de investiţii şi să îşi eşaloneze acţiunile în funcţie de realităţile economice şi sociale.

"Nicuşor Dan va susţine necesitatea unui acces cât mai extins al statelor membre şi al companiilor din întreaga Uniune la instrumentele de competitivitate din viitorul buget, cu sprijinirea rolului industriilor strategice şi promovarea de lanţuri valorice cât mai cuprinzătoare în cadrul Pieţei Unice", se menţionează în comunicat.

Preşedintele va sprijini avansarea agendei de competitivitate, prin consolidarea Pieţei Unice şi a autonomiei strategice, respectiv prin implementarea Foii de parcurs "O Europă, o piaţă".

"O atenţie deosebită trebuie acordată preţurilor la energie, aspect care reclamă măsuri suplimentare în contextul tensiunilor persistente din Orientul Mijlociu", subliniază Administraţia Prezidenţială.

În ce priveşte sistemul UE de Comercializare a Emisiilor (ETS), România propune o abordare "realistă şi fermă" care să contribuie la echilibrarea relaţiilor UE cu competitorii strategici, inclusiv China, prin diversificarea lanţurilor de aprovizionare, scăderea riscurilor şi a dependenţelor şi aplicarea de strategii sectoriale coordonate.

Cu privire la Ucraina, liderii vor discuta cu preşedintele Volodimir Zelenski despre cele mai recente evoluţii de război.

Liderii europeni vor discuta şi despre deschiderea primului grup tematic de capitole în cadrul negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, în contextul în care, la 15 iunie, statele membre ale Uniunii Europene au fost de acord cu deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu cele două state, conform anunţului preşedintelui Consiliului European, Antonio Costa (Reuters şi AFP). Cele două ţări au devenit state candidate în iunie 2022.

În ceea ce priveşte competitivitatea, site-ul consilium.europa.eu scrie că subiectul rămâne crucial pentru prosperitatea şi modelul social ale Europei. În acest context, liderii UE vor trece în revistă progresele înregistrate în ceea ce priveşte agenda "O Europă, o piaţă", care stabileşte măsuri şi calendare concrete pentru iniţiative legislative şi de politică în cinci domenii-cheie: simplificarea normelor şi reducerea sarcinilor administrative; aprofundarea şi consolidarea pieţei unice; promovarea unei agende comerciale ambiţioase; reducerea costurilor energiei, promovând totodată decarbonizarea; accelerarea transformării digitale şi a transformării prin inteligenţa artificială.

Bugetul UE, pe agenda liderilor europeni

Liderii UE îşi vor continua, de asemenea, discuţiile cu privire la următorul CFM 2028-2034, luând ca punct de plecare Consiliul European informal din Cipru, din 23-24 aprilie 2026. Pe baza cadrului de negociere prezentat de preşedinţia cipriotă la 11 iunie 2026, liderii vor discuta elementele principale ale bugetului pe termen lung, inclusiv realizarea de progrese în ceea ce priveşte noile resurse proprii. Obiectivul este acela de a crea condiţiile pentru ca un acord să fie obţinut până la sfârşitul anului.

Cu privire la Orientul Mijlociu, liderii UE vor discuta cele mai recente evoluţii din regiune, incluzând conflictul din Iran şi impactul acestuia asupra preţurilor energiei, situaţia din Gaza şi Cisiordania sau evoluţiile din Liban, inclusiv sprijinul acordat în continuare de Uniune pentru încetarea focului şi pentru statul şi poporul libanez.

Liderii europeni vor aborda şi punerea în aplicare a agendei UE privind pregătirea pentru apărare. Recentele incursiuni ale unor drone în spaţiul aerian al UE, inclusiv prăbuşirea unei drone ruseşti încărcate cu explozivi în România, au scos în evidenţă necesitatea urgentă de continua acţiunea în acest domeniu, inclusiv prin consolidarea flancului estic al UE, se mai arată pe site-ul Consiliului European.

Migraţia este un alt subiect luat în discuţie la reuniunea din 18-19 iunie. Liderii UE vor trece în revistă progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a concluziilor anterioare ale Consiliului European cu privire la migraţie, pentru a se asigura că lucrările continuă într-un ritm rapid în toate domeniile prioritare. În acest sens, noul Pact privind migraţia şi azilul a fost adoptat de Consiliul Uniunii Europene în mai 2024 şi a intrat în vigoare în toate statele membre pe 12 iunie 2026.

Ce au decis liderii la ultimul Consiliu European

La 19 martie 2026 a avut loc anterioara reuniune formală a Consiliului European. Liderii s-au întâlnit cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, pentru a discuta despre situaţia geopolitică şi despre multilateralism, în contextul războiului din Iran.

Liderii au adoptat, de asemenea, concluzii privind Ucraina, Orientul Mijlociu, competitivitatea şi piaţa unică, apărarea şi securitatea europeană, migraţia, multilateralismul, consolidarea rezilienţei democratice a Europei, protecţia online a copiilor, regiunile estice ale UE şi râul Nistru.

Membrii Consiliului European au condamnat Iranul, Belarusul şi Coreea de Nord pentru faptul că au continuat să furnizeze Rusiei sprijin militar.

Cu privire la Orientul Mijlociu, liderii europeni au invitat Iranul şi pe interpuşii acestuia să înceteze atacurile militare fără discriminare împotriva ţărilor din regiune, în conformitate cu Rezoluţia 2817 din 11 martie 2026 a Consiliului de Securitate al ONU (sursa: https://docs.un.org/en/s/res/2817(2026). De asemenea, liderii au invitat regimul iranian să înceteze violenţa şi represiunea împotriva propriului popor şi au subliniat că Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dobândească o armă nucleară. 

Ce i-a cerut Nicușor Dan șefului Consiliului European înainte de summitul de la Bruxelles

Nicuşor Dan a discutat cu preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, căruia i-a transmis că incidentul cu drona rusească de la Galaţi ar trebui reflectat în concluziile înaltului for european, transmitea Administrația Prezidențială pe 9 iunie.

„În cadrul discuţiei, am susţinut reflectarea în Concluziile Consiliului European a incidentului grav provocat de drona rusească de la Galaţi şi consolidarea mesajului de condamnare a acţiunilor Rusiei, care continuă să escaladeze conflictul prin încălcarea repetată şi inacceptabilă a spaţiului aerian al statelor membre ale Uniunii Europene. Aceste tactici sunt de netolerat şi este imperativ să fie ferm condamnate”, a scris şeful statului pe Facebook.

El a susţinut că România va urmări în continuare ca proiectele din iniţiativa Eastern Flank Watch să devină operaţionale în complementaritate cu iniţiativele NATO pentru a asigura apărarea şi securitatea europeană.

Totodată, Nicuşor Dan spune că a vorbit cu şeful Consiliului European şi despre viitorul cadru financiar multianual al UE.

„În contextul în care vom avea o primă discuţie asupra propunerilor de alocări efective, am subliniat că este important ca acestea să fie cât mai echilibrate şi să includă soluţii relevante pentru nevoile României. Pentru noi, obiectivul este de a valorifica ceea ce s-a stabilit în cadrul Grupului de 'Prieteni ai Coeziunii', pe baza Declaraţiei Comune agreate de statele membre ale grupului pe 26 mai, sub coordonarea României”, a adăugat preşedintele.

Ce este și cum funcționează Consiliul European

Consiliul European reunește liderii UE pentru a stabili prioritățile politice ale Uniunii și reprezintă cel mai înalt nivel de cooperare politică între țările din UE. Trebuie subliniat că acest consiliu este una dintre cele șapte instituții oficiale ale Uniunii. El își exercită activitatea în cadrul summiturilor (de obicei, trimestriale) ale liderilor UE, prezidate de un președinte permanent. La aceste reuniuni participă șefii de stat sau de guvern ai tuturor țărilor UE, președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene.

În plus, Consiliul European stabilește orientarea generală și prioritățile politice ale Uniunii Europene, însă nu adoptă acte legislative. Rolul său este de a oferi direcția strategică a Uniunii și de a defini marile obiective politice pe termen mediu și lung.

De asemenea, Consiliul European intervine în chestiunile complexe și sensibile care nu pot fi soluționate la niveluri inferioare de cooperare între statele membre. În astfel de situații, liderii europeni caută soluții comune pentru problemele cu impact major asupra Uniunii.

Instituția are și un rol important în definirea politicii externe și de securitate comune a UE. Liderii statelor membre stabilesc pozițiile Uniunii în raport cu marile provocări internaționale, ținând cont de interesele strategice ale UE și de implicațiile în domeniul apărării și securității.