Statul din UE care își închide complet granița cu un vecin. Construiește un zid ca să nu mai treacă nimeni
Polonia își propune să finalizeze un zid la frontieră și să își închidă complet granița cu Belarus până în vara viitoare, pentru a opri afluxul de migranți pe care Varșovia îl descrie ca fiind un război hibrid al Rusiei, scrie Financial Times.
Lucrările suplimentare de infrastructură de-a lungul graniței sale estice de 400 km, anunțate de guvernul lui Donald Tusk la începutul acestui an, sunt în grafic pentru a fi finalizate până la mijlocul anului 2025, a declarat Maciej Duszczyk, ministrul adjunct pentru migrație al Poloniei. Odată ce întăririle vor fi complete, Polonia va avea o siguranță „aproape de 100” la granița cu Belarus, a mai adăugat acesta.
Polonia a început construcția unui zid la frontieră la sfârșitul anului 2021, când regimul Lukașenko a facilitat pentru prima dată trecerea a mii de migranți în Polonia și în statele baltice vecine. Mulți dintre acești migranți au primit zboruri și vize sponsorizate pentru a zbura din Orientul Mijlociu și Africa către Moscova sau Minsk, înainte de a fi transportați cu autobuzul la granița poloneză.
Tusk, care a preluat șefia guvernului în urmă cu un an, a plasat lupta împotriva "războiului hibrid" al Rusiei în fruntea agendei sale, inclusiv extinderea și trimiterea mai multor trupe într-o zonă tampon de-a lungul graniței cu Belarus. Guvernul său instalează camere cu vedere nocturnă și termice, construiește un nou drum pentru patrularea frontierei și întărește gardul de oțel înalt de cinci metri pe care guvernul anterior l-a construit în 2022. Polonia cheltuiește peste 587 milioane euro pentru întărirea frontierei, din care jumătate este alocată de guvernul Tusk, a declarat Duszczyk.
"Această rută de migrație creată artificial va fi închisă în timpul verii viitoare, sper și cred acest lucru", a spus Duszczyk. Cu toate acestea, el a spus că Varșovia trebuie să fie pregătită pentru o altă încercare a lui Lukașenko de a "escalada conflictul" și de a sabota infrastructura întărită a frontierei Poloniei.
Varșovia a solicitat, de asemenea, partenerilor UE să contribuie financiar la un proiect militar separat, numit East Shield, prezentat ca parte a propriilor apărări ale Europei împotriva unei noi agresiuni rusești. Tusk a alocat 2,3 miliarde de euro pentru acest proiect, care include noi sisteme de supraveghere a spațiului aerian, bariere antitanc și șanțuri — finanțate dintr-un buget polonez de apărare care urmează să ajungă la 4,7% din PIB anul viitor, cel mai mare din NATO.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la începutul acestei luni că Bruxelles-ul va oferi 170 de milioane de euro țărilor vecine cu Rusia și Belarus pentru a contracara "amenințările hibride din weaponizarea inacceptabilă a migrației de către Rusia și Belarus".
În lunile următoare, Varșovia va construi și un nou drum pentru a ajunge la exclava rusă Kaliningrad, care va permite trupelor poloneze să reacționeze mai rapid la posibile încălcări ale securității, a spus Duszczyk.
Dar măsurile dure ale Poloniei privind migrația au atras și critici puternice din partea organizațiilor neguvernamentale, în special după ce Tusk a anunțat în octombrie că Varșovia va suspenda temporar dreptul la azil pentru a descuraja pe cei care trec din Belarus.
Duszczyk a argumentat că poziția fermă a Poloniei era în concordanță cu cea a Madridului în respingerea migranților care încercau să treacă gardurile din jurul enclavelor spaniole nord-africane Ceuta și Melilla.
Un stat UE "poate suspenda drepturile pentru o cerere de azil dacă acest lucru este făcut de un grup agresiv care atacă gardul sau gărzile de frontieră. Securitatea este mai importantă decât migrația", a mai spus Duszczyk.
