Şeful AIEA, după bombardarea centralei Zaporojie: „Se joacă cu focul”. O echipă de experți evaluează luni pagubele

Totodată, echipa sa se pregăteşte să inspecteze luni uzina pentru a vedea dacă a fost afectată de loviturile din weekend, relatează Reuters.

Atacurile asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, din sudul Ucrainei, au avut loc în timp ce lupte grele se dau în estul ţării, unde forţele ruseşti au bombardat poziţiile ucrainene de-a lungul liniei frontului. Bombardarea centralei nucleare vine după o serie de eşecuri pentru forţele ruseşti în regiunea Herson, din sud, şi după un răspuns al Moscovei, care a lansat mai multe zile un val de rachete asupra întregii Ucraine, vizându-i în special infrastructura civilă energetică.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică spune că au fost cel puţiun 12 explozii la centrala nucleară de la Zaporojie, sâmbătă seara şi duminică. Şeful AIEA, Rafael Grossi, a declarat că atacurile sunt extrem de îngrijorătoare şi complet inacceptabile.

Citește și

TASS: Rusia spune că Ucraina a atacat cu obuze centrala nucleară de la Zaporojie

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc pentru bombardarea instalaţiei, aşa cum au făcut în mod repetat în ultimele luni după atacuri asupra uzinei nucleare sau în apropierea ei.

„Oricine se află în spatele acestui atac trebuie să înceteze imediat. Aşa cum am mai spus de multe ori, vă jucaţi cu focul!” a avertizat Rafael Grossi într-o declaraţie.

Citând informaţii furnizate de conducerea centralei, o echipă a AIEA aflată la faţa locului a declarat că au fost lovite unele clădiri, sisteme şi echipamente, dar niciuna dintre aceste avarii nu este critică pentru siguranţa şi securitatea nucleară.

Rușii nu vor lăsa experții AIEA să inspecteze totul

Echipa AIEA intenţionează să facă o evaluare luni, a declarat Grossi, dar operatorul rus de energie nucleară Rosenergoatom a declarat că vor exista restricţii cu privire la ceea ce ar putea inspecta echipa.

„Dacă vor dori să inspecteze o instalaţie care nu are nicio legătură cu securitatea nucleară, accesul va fi refuzat”, a declarat pentru agenţia TASS Renat Karcea, consilier al directorului general al Rosenergoatom.

Bombardarea repetată a centralei a stârnit îngrijorare că s-ar putea produce un accident grav la doar 500 km de locul celui mai mari catastofe nucleare civile din lume, dezastrul de la Cernobîl din 1986.

Centrala din Zaporojie furniza aproximativ 20 la sută din energia electrică a Ucrainei înainte de invazia Rusiei. Centrala are şase reactoare VVER-1000 V-320 de concepţie sovietică, care sunt răcite cu apă, şi folosesc drept combustibil uraniu 235.

Cele şanse reactoare ale sale sunt în prezent închise, dar există riscul să se supraîncălzească dacă se întrerupe alimentarea cu energie electrică a sistemelor de răcire. Bombardamentele au provocat în repetate rânduri întreruperi ale energiei electrice. De mai multe ori după declanşarea războiului centrala a fost nevoită să pună în funcţiune generatoare de rezervă.

Rușii vor să transforme centrala în bază militară

Ruşii au capturat centrala în martie, iar acum Moscova pretinde acum că o deţine. De atunci, ruşii au încercat, prin intimidare, sabotaj şi violenţă, să exercite controlul tehnic şi administrativ asupra centralei.

În prezent, aproximativ 500 de soldaţi ruşi se află la faţa locului, iar vehiculele lor blindate sunt „parcate” în sălile turbinelor şi în buncărele subterane concepute pentru a adăposti personalul în cazul unui accident nuclear. Alte trupe sunt în garnizoană în oraşul Enerhodar din apropiere, aflat sub ocupaţie rusă, unde locuiesc majoritatea angajaţilor ucraineni ai centralei şi familiile acestora.

„Ruşii folosesc centrala ca pe o bază militară”, a declarat Petro Kotin, preşedinte al Energoatom, compania ucraineană de energie nucleară, şi fost director al instalaţiei din Zaporojie. „Ei înţeleg că nimeni din Ucraina nu o va bombarda, nimeni nu va ataca direct centrala. Acesta este un loc sigur pentru păstrarea vehiculelor lor militare şi a personalului lor”, a arătat Kotin, citat de „The Economist”.

Rușii nu au reușit conectarea centralei de la Zaporojie cu rețeaua din Crimeea

Centrala nucleară nu mai generează energie, dar ei înseşi îi trebuie energie, pentru a menţine funcţionale sistemele de răcire a combustibilului nuclear. Dar alimentarea centralei a fost întreruptă în mod repetat, de cel puţin cinci ori existând pene de curent totale. Au fost folosite generatoare de rezervă, pe care Kotin le numeşte „ultima linie de apărare”.  Însă stocurile de motorină, necesare pentru funcţionarea generatoarelor, sunt şi ele limitate.

Ruşii au vrut să conecteze centrala Zaporojie la reţeaua din Crimeea pe care o controlează, dar, potriviit „The Economist”, nu au putut face asta din cauza pagubelor provocate de lupte la substaţiile electrice. „În acest moment, se pare că nu mai fac nicio încercare de reconectare. Sunt blocaţi”, a declarat Kotin.

Chiar dacă reactoarele ar fi conectate la reţeaua ruşilor, acestea ar trebui să fie repornite. Patru dintre reactoarele centralei se află în stare de oprire „la rece”, iar două sunt în stare de oprire „la cald”, ceea ce înseamnă că ele încă funcţionează, dar la o temperatură mult mai mică decât de obicei, fiind capabile să genereze abur pentru încălzirea numeroaselor clădiri ale centralei şi chiar şi pentru unele părţi ale oraşului din apropiere, dar nu la presiuni suficient de mari pentru a acţiona turbinele ce ar genera în mod normal electricitate.

Pe măsură ce temperaturile exterioare încep să scadă sub zero grade, este nevoie de mai multă căldură. Un alt reactor va trebui să fie încălzit, pentru a produce abur suplimentar (dar nu şi energie). Autorităţile de reglementare ucrainene au autorizat acest lucru. Ruşii, care au şi ei propriiI tehnicieni nucleari la faţa locului, au spus nu.

Personalul centralei muncește sub teroare

Cei aproximativ 3.000 de angajaţi ucraineni care se află încă la centrală au lucrat în condiţii de intimidare constantă. „Ei se confruntă acum şi cu instrucţiuni contradictorii cu privire la modul de funcţionare a centralei”, a declarat Rafael Grossi, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.

AIEA are patru reprezentanţi la centrală. „Cel puţin avem informaţii de la această sursă independentă. Dar nu pot face nimic cu aceste acţiuni ruseşti. Ei sunt doar observatori”, subliniază fostul director ucrainean al centralei.

Personalului ucrainean i s-a interzis să comunice cu autorităţile ucrainene (care le plătesc în continuare salariile) şi este constrâns să semneze un contract cu o agenţie energetică rusă nou creată pe teritoriul nou ocupat. Ruşii oferă salarii mari şi bonusuri celor care semnează, dar Kotin spune că doar 200 de persoane au făcut acest lucru.

Primarul din Enerhodar, Dmitro Orlov, spune că aproximativ 1.000 de persoane, angajaţi ai uzinei şi locuitori ai oraşului, au fost reţinute de ruşi de la începutul ocupaţiei. Unii au fost eliberaţi, traumatizaţi, torturaţi. Alţii au fost ucişi. În luna mai, de exemplu, ruşii au împuşcat un inginer de cinci ori în locuinţa sa. I s-a permis să fie evacuat pe teritoriul ucrainean, unde medicii i-au salvat viaţa. Aproximativ 70 de persoane se află încă în mâinile ruşilor. Primarul spune că ruşii au refuzat să-i includă pe aceşti civili în negocierile obişnuite pentru schimburi de prizonieri.

În oraş, condiţiile sunt tensionate şi sumbre. Dintr-o populaţie de 53.000 de locuitori de dinainte de război au mai rămas doar aproximativ 15.000 de oameni, majoritatea pensionari care nu pot pleca şi angajaţi ai uzinei. „Există o lipsă parţială de electricitate, iar alimentarea cu apă este aproape constant întreruptă”, spune Orlov. Serviciile municipale au continuat să funcţioneze, dar, din septembrie, convoaiele regulate care aduc alimente, medicamente şi alte provizii de pe teritoriul ucrainean au fost oprite de forţele de ocupaţie.

Primarul Orlov a plecat din Enerhodar, dar rămâne în contact cu locuitorii, în ciuda pericolului la care aceştia sunt supuşi dacă sunt descoperiţi vorbind cu autorităţile ucrainene. Oamenii spun că soldaţii din oraş şi-au stabilit reşedinţa în apartamentele rămase libere şi se plimbă adesea îmbrăcaţi în haine civile. Ruşii, mai spune primarul, evită să aducă vehicule blindate grele în oraş, deoarece ştiu că locuitorii vor transmite poziţia lor forţelor ucrainene. „Mişcarea partizanilor funcţionează, dar înţelegeţi că nu pot vorbi despre asta”, spune Orlov, citat de „The Economist”.

Rafael Grossi a încercat să negocieze o zonă demilitarizată de 30 km în jurul centralei, dar după retragerea din Herson, aflat în apropiere, un acord rusesc pare puţin probabil, având în vedere importanţa strategică a reactoarelor. „Situaţia de acolo devine imprevizibilă. Probabil că se tem de un nou avans ucrainean”, crede Kotin.

La rândul spu, Orlov susţine că oamenii din oraş îi spun că „situaţia se schimbă, iar ruşii jefuiesc pe toată lumea, iau tot ce văd”. Poate că, crede el, ruşii încep să realizeze că timpul lor în Enerhodar este pe cale să se sfârşească.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5