Secretarul general al ONU: „Foametea nu trebuie să fie folosită ca o armă de război”
Secretarul general al ONU, António Guterres, avertizează că foametea nu trebuie folosită ca armă de război, în timp ce Uniunea Africană cere acțiuni urgente împotriva crizei alimentare care afectează peste 280 de milioane de oameni.
Această reuniune pe tema alimentaţiei - coorganizată de către Etiopia şi Italia - intervine în contextul unor presiuni internaţionale tot mai mari asupra Israelului din cauza dezastrului umanitar în Războiul din Fâşia Gaza şi tăierii drastice a ajutorului internaţional care afectează numeroase ţări africane.
Premierul etiopian Abiy Ahmed şi premierul italian Giorgia Meloni au deschis acest Summit ONU al Sistemelor Alimentare (UNFSS) în prezenţa preşedintelui kenyan William Ruto şi omologului său somalez Hassan Cheikh Mohamoud.
Potrivit unui nou raport publicat luni de către ONU, aproximativ 8,2% din populaţia mondială - adică între 636 şi 720 de milioane de oameni - s-a confruntat cu foametea în 2024, în scădere cu 0,3% faţă de numărul din raportul din 2023.
Însă aceste cifre sunt foarte departe de obiectivul ONU al unei lumi fără foamete până în 2030.
Potrivit proiecţiilor actuale, aproximativ 512 milioane de persoane vor fi în continuare subalimentate până la sfârşitul acestui deceniu - dintre care 60% în Africa.
„Modificările climatice perturbă recoltele, lanţurile de aprovizionare şi ajutorul umanitar. Conflictele continuă să răspândească foametea în (Fâşia) Gaza, Sudan şi nu numai”, denunţă António Guterres, intervievat prin videoconferinţă.
„Foametea alimentează instabilitatea şi compromite pacea. Nu trebuie să acceptăm niciodată foametea ca o armă de război”, a subliniat el.
Duminică, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat că rata malnutriţiei în Fâşia Gaza atinge „niveluri alarmante”, cu un „vârf de morţi în iulie”.
Ministerul Sănătăţii din Guvernul Hamas anunţă luni că cinci persoane au murit de malnutriţie în 24 de ore, crescând la 147 numărul total al morţilor din cauza malnutriţiei de la începutul războiului.
O blocadă totală, inclusiv umanitară, impusă la începutul lui martie de către Israel Fâşiei Gaza, foarte parţial relaxată la sfârşitul lui mai, a antrenat penurii grave de hrană, medicamente şi carburant.
Aproximativ 2,4 milioane de palestinieni sunt asediaţi în Fâşia Gaza de la începutul războiului, care s-a soldat cu aproape 60.000 de morţi, majoritatea civili, potrivit unor date de la Ministerul Sănătăţii al Hamas, considerate fiabile de către ONU.
Războiul din Fâşia Gaza a fost declanşat de un atac al mişcării islamiste palestiniene Hamas, la 7 octombrie 2023, în sudul Israelului.
Israelul acuză Hamasul de exploatarea suferinţei populaţiei civile, prin furtul hranei, o acuzaţie dezminţită de către mişcare.
Sudanul este cufundat, la rândul său, începând din aprilie 2023, într-un război civil violent între armată, care controlează centrul, nordul şi estul celei de-a treia celei mai vaste ţări din Africa, şi paramilitari din cadrul Forţelor de Susţinere Rapidă (SFR), care deţin aproape întreaga regiune Darfur (vest).
Conflictul, care s-a soldat cu zeci de mii de morţi şi care a forţat peste 14 milioane de persoane să fugă, atât în interiorul, cât şi în afara ţării, a provocat „cea mai gravă criză umanitară din lume”, potrivit ONU.
„Moment crucial”
Luni, preşedintele Comisiei UA, Mahamoud Ali Youssouf, le-a cerut partenerilor internaţionali „să-şi onoreze angajamentele”.
„În acest moment crucial, câţi copii şi mame de pe continent dorm cu stomacul gol? Milioane, cu siguranţă. Urgenţa situaţiei nu ridică niciun dubiu”, a subliniat el.
Şeful Comisiei UA consideră că „şocurile climatice, conflictele şi perturbările economice” sunt principalele motive ale creşterii insecurităţii alimentare pe continent.
„282 de milioane de africani sunt malnutriţi. 52 de milioane de persoane trăiesc în situaţie de insecuritate alimentară. Iar aproape 3,4 milioane sunt pe marginea prăpastiei foametei”, a enumerat Ali Youssouf.
Zece milioane de persoane sunt deplasate din cauza secetei, inundaţiilor şi ciclonilor, a precizat el.
În vederea atingerii „rezistenţei nutriţionale”, Mahamoud Ali Youssouf a pledat ca statele membre ale organizaţiei continentale să aloce 10% din PIB agriculturii.
„Însă nu putem face asta singuri. Le cerem partenerilor noştri să-şi onoreze angajamentele de finanţare şi să susţină soluţiile africane”, a subliniat şeful Comisiei UA, în contextul unei scăderi a ajutorului internaţional.
Tăieri ale ajutorului din Occident şi mai ales desfiinţarea de către preşedintele american Donald Trump a Agenţiei americane pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), aruncă programele umanitare într-o situaţie critică.
