Secetă istorică în Europa. Iulie, decretată cea mai secetoasă din ultimii 137 de ani. Unele orașe și sate ar putea să dispară
Valurile succesive de căldură și penuria istorică de apă pun toată agricultura europeană în genunchi, calitatea vieții - sub semnul întrebării, ecosistemele, biodediversitatea și turismul - în primejdie.
Șefa guvernului francez a activat o celulă de criză interministerială, menită să caute soluții pentru ceea ce a numit "cea mai gravă secetă înregistrată vreodată". La rândul său, Comisia Europeană va oferi stimulente legislative şi financiare mai puternice, care să ajute statele membre să reutilizeze apa uzată.
Potrivit Comisiei Europene, din România până în Spania, jumătate din suprafaţa Bătrânului Continent este în pericol din cauza secetei. Franța întreagă se confruntă cu cea mai gravă seceta din istoria sa, după cum a declarat şefa guvernului, Elisabeth Borne. Utilizarea apei este limitată în 93 de regiuni, iar în 100 de localităţi din sud-est deja nu mai curge strop la robinet.
Christophe Béchu, ministrul pentru Tranziţie Ecologică: “Dacă nu reducem consumul de apă, ne vom confrunta cu episoade recurente de lipsa de apă, vor fi tensiuni în societate şi risc de oprire a producţiei în anumite sectoare.”
Baptiste Blanchard, director general al Seine Grands Lacs: “Potrivit proiecţiei noastre, din cauza încălzirii globale, suntem siguri că, până în 2050, nivelul Senei va scădea cu 20%, iar perioadele de secetă se vor mări, chiar dubla.”
Guvernul francez a activat o celulă de criză, iar gigantul energetic EDF ar putea fi obligat să limiteze producția la uzina de la Tricastin pentru că apa din Ron, mult prea caldă, nu satisface nevoile de răcire a reactoarelor.
Situația este dificilă și în întreaga Peninsulă Iberică: în Spania, volumele de apă stocate în bazine sunt în prezent cu 31% mai mici decât media pe zece ani. În Portugalia, apa din lacurile de acumulare pentru centralele hidroelectrice este la jumătate din media celor șapte ani anteriori.
Iulie a fost decretată cea mai secetoasă lună din ultimii 137 de ani, în Belgia
În Belgia, luna iulie a fost decretată cea mai secetoasa din ultimii 137 de ani. În 18% dintre punctele de măsurare din Belgia, nivelul apei înregistrează recorduri negative. Cea mai gravă este situaţia din vestul Flandrei.
Consecinţele secetei sunt ample. Peştii din apele secate sunt siliţi să migreze, ceea ce perturba eco-sistemele. irigaţiile devin imposibile, iar solul uscat nu mai poate absorbi apa când plouă, ceea ce duce la inundaţii. Mai rău, secarea sursei de apă necesară pentru răcirea reactoarelor la centrale nucleare, esenţiale pentru producţia de electricitate, antrenează întreruperi ale producţiei. Fără electricitate suficientă, oamenii îşi iau gândul de la aer condiţionat, calcatul rufelor ori aprinderea tuturor becurilor din casă. Iar cel mai alarmant scenariu, deja realitate în sudul Franţei, include dispariţia unor oraşe şi sate.
În Italia, 2022 a fost deja decretat cel mai călduros de când se fac măsurători
În Italia, 2022 a fost deja decretat cel mai călduros de când se fac măsurători. Prejudiciul adus agriculturii se ridică la șase miliarde de euro. Recolta de porumb și furaje s-a înjumătățit, producţia grâului a scăzut cu 30%, cea a fructelor cu 15%, iar cantitatea de lapte muls a scăzut şi ea cu 20%. În pericol sever este şi producţia de orez a Italiei, vitală pentru faimosul risotto.
Elisa Moretto, cultivator de orez: “După cum vedeţi, situaţia este tragică, vorbim de o pierdere de 60% din recoltă. Problema nu e doar pe termen scurt. Dacă sarea rămâne în sol, vom pierde şi culturile viitoare.”
Rodolfo Laurenti, director adjunct al consorțiului de drenaj Delta Po: “În acest moment, analiza arată 21 de grame de sare la un litru de apă, în condiţiile în care apa pentru agricultură trebuie să aibă un gram de sare la litru.”
Giancarlo Mantovani, director al consorțiului de drenaj Delta Po: “Nu putem desaliniza cum facem pentru consumul uman, pentru că în agricultură e alta magnitudine a cantităţii, iar costurile ar fi imense”.
Penuria de apă şi stresul hidrologic vor afecta probabil jumătate din bazinele hidrografice ale Uniunii până în 2030, iar statele membre trebuie să înveţe să reutilizeze apele uzate tratate, a atras atenţia Comisia Europeană. Reutilizarea apei este practicată în mod curent şi cu succes în mai multe state membre UE, precum şi în Israel, Statele Unite, Australia şi Singapore.
