Se scumpește hârtia igienică. Motivul este unul neașteptat

Criza din sectorul construcţiilor a declanşat o criză a cherestelei, ceea ce a dus la scăderea contractelor futures cu peste 60% în ultimele 12 luni. Drept urmare, fabricile de cherestea îşi închid activităţile, scrie Bloomberg, citată de News.ro.

În Canada, cel mai mare producător de cherestea de răşinoase din lume, aproximativ o treime din capacitatea producţiei de cherestea este acum închisă în Columbia Britanică.

Acest lucru provoacă efecte în lanţul global de aprovizionare cu hârtie, care depinde de produsele secundare produse la fabrici.

Acum, lumea se confruntă cu o criză a celulozei de lemn, materia primă pentru produse precum şerveţele de baie.

Citește și

Remorca unui TIR care transporta hârtie igienică și șervețele a luat foc la Timișoara

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Costurile pentru celuloză la nivel global sunt în creştere, iar producătorii de hârtie igienică, inclusiv Kimberly-Clark, au implementat creşteri ale preţurilor în efortul de a creşte marjele.

Preţurile de vânzare cu amănuntul din SUA pentru hârtie igienică au crescut deja cu aproximativ 20% din iulie 2021 până la sfârşitul anului trecut, potrivit NielsenIQ.

Saga hârtiei igienice arată cât de dificil este pentru lanţurile globale de aprovizionare să scape de problemele care au chinuit pieţele de mărfuri în ultimii ani.

Volatilitatea crescută, problemele logistice induse de pandemie şi invazia Ucrainei de către Rusia au cauzat fluctuaţii mari ale preţurilor şi unele lipsuri de materii prime.

Acest lucru subliniază de ce inflaţia determinată de ofertă a fost greu de îmblânzit.

La cherestea, piaţa a început să scadă după o creştere ameţitoare la un nivel record în 2021.

Declinul a făcut ca producători de la West Fraser Timber şi Canfor să oprească sau să închidă operaţiunile din Columbia Britanică. Aceasta este o regiune care produce un tip premium de pastă cunoscută pentru că oferă hârtiei igienice de înaltă calitate o senzaţie de moliciune.

Canada reprezintă aproximativ jumătate din producţia globală de astfel de fibre, numite kraft, din lemn de rasinoase albite de nord.

„Este o adevărată ruşine că fabricile au căzut”, a spus Joe Nemeth, managerul BC Pulp and Paper Coalition.

Companiile nu pot înlocui fibra cu una de calitate inferioară şi să obţină aceeaşi rezistenţă şi moliciune în structură, pentru că „nu ar fi ceva pe care doriţi să-l folosiţi acasă, dacă doriţi să vă suflaţi nasul sau să vă ştergeţi partea din spate”, a spus el.

Compania braziliană de celuloză Klabin SA a confirmat joia trecută că producătorii de celuloză de răşinoase din întreaga lume au crescut preţurile cu 30 de dolari pe tonă metrică ,pe fondul ofertei mai mici. Asta ar implica o creştere la 970 dolari pe tonă de la 940 dolari pe tonă.

Consumatorii încearcă să facă faţă preţurilor mai mari la hârtie igienică trecând la mărci de magazine mai ieftine, cumpărând pachete mai mici sau pur şi simplu reducând consumul.

Vânzările cu amănuntul de şerveţele igienice Kimberly-Clark au scăzut cu 2,9% în cele trei luni până pe 28 ianuarie, deoarece compania a majorat preţurile cu 9,7%, arată o analiză Barclays a datelor NielsenIQ.

Georgia-Pacific a cunoscut un declin similar.

Kimberly-Clark, care produce şerveţele de baie, prosoape de hârtie şi alte produse, cum ar fi scutecele, a declarat la sfârşitul lunii ianuarie că a implementat noi creşteri ale preţurilor, fără a specifica produsele care au fost afectate.

Compania a redus, de asemenea, numărul de pachete şi numărul de foi de pe unele produse, deoarece încearcă să gestioneze costurile de intrare mai mari.

Vestea bună pentru consumatori este că urmează semne de uşurare. Închiderea fabricilor de cherestea din Canada înăspreşte deocamdată piaţa celulozei, dar impactul asupra preţurilor va fi în cele din urmă echilibrat de un consum mai slab şi mai multă ofertă disponibilă din nordul Europei, a declarat Kevin Mason, de la ERA Forest Products Research.

Producătorii din Suedia şi Finlanda vor adauga o capacitate de producţie de 1 milion de tone pe an până în a doua jumătate a anului 2023, estimează economistul senior Patrick Cavanagh, de la Fastmarkets.

Acest lucru va compensa complet pierderile din Canada, chiar dacă închiderile de fabrici din ţara nord-americană vor continua pe tot parcursul anului, a spus el.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5