Sam Bankman-Fried, eliberat în schimbul unei cauţiuni în valoare de 250 de milioane de dolari, în scandalul falimentului FTX
Un judecător federal de la New York a acceptat să-l elibereze pe fostul CEO al platformei de schimb de cripromonede FTX, americanul Sam Bankman-Fried, în schimbul plăţii unei cauţiuni uriaşe, în valoare de 250 de milioane de dolari.
Sam Bankman-Fried, supranumit ”SBF”, inculpat cu privire la fraudă şi asociere de răufăcători, a plătit cauţiunea în valoare de 250 de milioane de dolari şi a ieşit liber din tribunalul din Manhattan, vineri.
SBF a fost extrădat miercuri seara din Bahamas, unde se afla la sediul FTX, după ce a renunţat să conteste predarea sa autorităţilor americane.
Uriaşa cauţiune este garantată în parte cu casa în California a părinţilor lui Sam-Bankman Fried, unde este plasat în arest la domiciliu în aşteptarea procesului, potrivit condiţiilor aprobate de către judecătorul Gabriel Gorenstein.
În Statele Unite, ”dacă este condamnat de fraudă, şi-ar putea petrece restul vieţii în închisoare, dată fiind suma”, estimează Jacob Frenkel de la cabinetul Dickinson Wright, citat de AFP.
După ce a demisionat în noiembrie din postul de director al FTX - una dintre principalele sale societăţi de criptomonede, oficiali au dezvăluit că au avut loc tranzacţii neautorizate, care ar putea conduce la ”dispariţia” a sute de milioane de dolari.
”Portofelele FTS au fost golite de peste 663 de milioane de dolari”, analizează pentru AFP cabinetul de analize în domeniul cripromonedelor Elliptic, iar ”477 de milioane de dolari au fost furaţi, iar restul a fost transferat într-un depozit securizat de FTX”.
Căderea vertiginoasă a FTX a început cu dezvăluiri de presă potrivit cărora Fondul Alameda Research investea în criproactive emise de către FTX, într-un aranjament financiar periculos, care risca să scoată la iveală conflicte de interes majore.
Căderea în domino a acestora scoate la iveală o înşelătorie - denumită piramidă Ponzi, un sistem financiar care permite remunerarea unui prim client cu banii unui al doilea, fără să depăşească miza iniţială depusă de client, o manevră grosolană şi rău-famată, devenită celebră după scandalul Bernard Madoff.
Până să cadă, SBF era considerat noul ”Mark Zuckerberg”, dar mai simpatic, în plus.
Era o poveste frumoasă, a unui geniu de la celebrul Massachusetts Institute of Technology (MIT) care avea să revoluţioneze schimburile bancare, încălţat cu bascheţi şi care muncea 24 de ore din 24 pentru a câştiga bani, care aprecia mai rapid ca alţii diferenţele de preţ ale activelor digitale.
Numai că, foarte repede, el înţelege că puţină evaziune fiscală nu face rău finanţelor FTX şi îşi mută sediul socvial din California la Hong Kong şi apoi în Bahamas.
Însă acest lucru nu a împiedicat presa americană să-l placă.
El a fost clasat între cele mai influenta 100 de persoane din 2022 în revista Times.
Într-o perioadă tulbure în Statele Unite, SBF s-a aflat de partea clară în politică.
El a fost unul dintre princiaplii donatori privaţi ai campaniei candidatului democrat Joe Biden, în prezent preşedinte al Statelor Unite şi mulţumită unui cec de-al său în valoare de zece milioane de dolari, potrivit site-ului Politico.
.webp)
