Rușii atacă cu muniție incendiară la Ceasiv Iar, oraș în care se află în continuare civili
Forțele rusești continuă să lovească cu îndârjire orașele de pe linia frontului din estul Ucrainei. Însă, experții militari occidentali susțin că armata Kremlinului a pierdut cantități uriașe de echipamente militare în acest război.
Fie au fost distruse, fie capturate de ucraineni. Prin comparație, armata Kievului ar fi pierdut de trei ori mai puține.
Lupta pentru Bahmut nu se oprește o clipă. Rușii, în frunte cu unitățile Wagner, atacă pe toată linia, în timp ce ucrainenii țin cu dinții de pozițiile lor și protejează singurul drum de evacuare rămas în mâinile lor. Comandantul armatei ucrainene, Generalul Sîrski, a vizitat din nou Bahmutul, și a declarat că rușii au început să aplice strategiile din războiul civil sirian: bombardează totul, fără discriminare. În tabăra cealaltă, mercenarii Wagner susțin că au ocupat tot centrul orașului.
Luptător Wagner: „Clădirile administrative sunt deja sub controlul nostru. Cartierele vestice sunt sub controlul inamicului și, probabil, o mică porțiune în zona căii ferate”.
În vestul Bahmutului, armata ucraineană contraatacă. Aici luptă unitățile speciale trimise de Kiev încă de la începutul primăverii.
Ultimii civilii rămași au fost evacuați cu ajutorul blindatelor. Cei mai mulți s-au refugiat la Ceasiv Iar, oraș aflat la doar 10 kilometri de frontul din Bahmut. Dar și aici situația este incertă.
Iar oamenii sunt la capătul puterilor. Unele femei povestesc că au fost nevoite să stea zile întregi cu rudele lor moarte, în casă, în Bahmut, după ce au fost ucise de bombardamentele rusești.
Civilii nu vor să plece din Ceasiv Iar, oraș devastat de bombardamente
În ultimele zile bombardamentele s-au întețit și la Ceasiv Iar. Rușii atacă aici cu muniție incendiară - menită să pârjolească tot ce prinde în cale.
Ben Wedeman, corespondent CNN: „Oficialii spun că mai sunt probabil circa o mie de civili în Ceasiv Iar. Evacuările sunt posibile, dar nu par să fie mulți doritori de plecare”.
Fără apă potabilă sau curent electric, oamenii se descurcă cum pot. Dar când sunt întrebați dacă vor să plece.
Serhei Chaus, șeful administrației militare din Ceasiv Iar: „Din luna aprilie, anul trecut încercăm să-i convingem pe oameni să plece. Vorbim cu ei, le explicăm, dar, până la urmă, nu îi putem obliga”.
Între timp, în Săptămâna Mare, Rusia şi Ucraina au căzut de acord să facă un nou schimb de prizonieri. Printre ucrainenii eliberaţi se numără şi soldaţi care au luptat la oţelăria Azovstal din Mariupol, capturată de ruși anul trecut.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Am reușit să aducem acasă încă 100 de apărători, 80 de bărbați și 20 de femei. Aceștia sunt soldați, grăniceri, militari ai Forțelor Navale, polițiști. Printre ei se numără și apărători de la Azovstal. Sunt o sută de familii care au primit o adevărată bucurie înainte de Paște”.
În schimbul lor, 106 soldați ai forțelor Kremlinului au fost trimiși înapoi în Rusia, unde președintele Putin strânge din nou lațul în jurul recruților. Potrivit presei ucrainene, Duma de Stat ar urma să adopte un proiect de lege prin care să introducă somații electronice pentru noii recruți. Iar cine nu se prezintă la biroul de înrolare, va primi de îndată interdiciție de a părăsi țara.
În altă ordine de idei, se caută în continuare vinovații pentru scurgerea de documente ale serviciilor secrete americane.
John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe: „Nu știm cine e de vină pentru asta și nu știm dacă mai au alte documente pe care intenționează să le publice. Dacă e un motiv de îngrijorare pentru noi? Bineînțeles că e”.
