Rusia dă vina pe soldații săi pentru atacul de la Makiivka. Greșeala fatală pe care au făcut-o în noaptea de Anul Nou

atac rusia, makiivka
Profimedia

Rusia susţine că atacul ucrainean cu rachete HIMARS care a ucis cel puţin 89 de soldaţi ruşi la Makiivka, în regiunea ocupată Doneţk, a avut loc pentru că soldaţii îşi foloseau telefoanele mobile în noaptea de Anul Nou.

Folosirea de către soldaţi a telefoanelor interzise a permis inamicului să îşi localizeze ţinta, a declarat armata rusă.

Ucraina a lovit la puţin timp după Anul Nou o şcoală profesională din Makiivka transformată în cazarmă pentru soldaţii ruşi, majoritatea fiind recruţi.

Deşi numărul persoanelor ucise nu poate fi verificat independent, cei 89 de morţi anunţaţi marţi de Moscova - un bilanţ actualizat de la 63 de morţi, câţi fuseseră anunţaţi luni - reprezintă cel mai mare bilanţ al pierderilor recunoscute de Rusia în acest război.

Ucraina susţine însă că numărul victimelor ar fi mult mai mare, afirmând că 400 de soldaţi au fost ucişi în atac şi alţi 300 au fost răniţi, deşi a spus ulterior că aceste cifre sunt în curs de verificare.

Citește și
Vladimir Putin
Vladimir Putin vrea filme documentare despre ofensiva din Ucraina, în cinematografe, până în februarie
VIDEO. Momentul în care Diana Șoșoacă e dată afară din plenul PE. „Am dreptul să vorbesc. Am fost votată de români

Rusia a declarat că la ora locală 00:01, în noaptea de Anul Nou, au fost trase şase rachete Himars, de fabricaţie americană, asupra şcolii din Makiivka, două rachete fiind doborâte de apărarea antiaeriană. Comandantul adjunct al regimentului, locotenent-colonelul Baciurin, se numără printre cei ucişi, a precizat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat postat pe Telegram marţi seara târziu, realtează BBC, citată de News.ro.

Şcoala din Makiivka era plină de recruţi ruși

Comunicatul mai spune că o comisie investighează circumstanţele incidentului, dar este "deja evident" că principala cauză a atacului a fost prezenţa şi "utilizarea în masă" a telefoanelor mobile de către trupele aflate în raza de acţiune a armelor ucrainene, în ciuda faptului că acest lucru era interzis. "Acest factor a permis inamicului să localizeze şi să determine coordonatele locaţiei personalului militar pentru un atac cu rachete", susţine Ministerul rus al Apărării.

Oficialii găsiţi vinovaţi în cadrul anchetei vor fi aduşi în faţa justiţiei şi se iau măsuri pentru a preveni evenimente similare în viitor, mai spune comunicatul ministerului condus de Serghei Şoigu.

Şcoala profesională din Makiivka era plină de recruţi în acel moment - bărbaţi care se numărau printre cei 300.000 de oameni chemaţi la război în cadrul mobilizării parţiale ordonate în septembrie de Vladimir Putin. În plus, în apropierea locului era depozitată şi muniţia, care a explodat la rândul ei în momentul atacului, amplificând amploarea distrugerilor.

Unii comentatori şi politicieni ruşi au acuzat armata de incompetenţă, spunând că trupele nu ar fi trebuit să fie cazate într-un loc atât de vulnerabil. Pavel Gubarev, fost oficial de rang înalt al conducerii proruse din Doneţk, a declarat că decizia de a găzdui un număr mare de soldaţi într-o singură clădire a fost o "neglijenţă criminală".

"Dacă nimeni nu este pedepsit pentru acest lucru, atunci situaţia se va înrăutăţi", a avertizat el.

Vicepreşedintele consiliului local din Moscova, Andrei Medvedev, a declarat că era de prevăzut că vor fi învinuiţi soldaţii, şi nu comandantul care a luat decizia iniţială de a caza atât de mulţi oameni într-un singur loc.

Vladimir Putin a semnat marţi un decret prin care familiile soldaţilor din Garda Naţională care au fost ucişi în timpul serviciului vor primi 5 milioane de ruble (69.000 de dolari).

Articol recomandat de sport.ro
Ungurii au reacționat imediat după ce Corvinul a scos-o pe Paksi din Europa League
Ungurii au reacționat imediat după ce Corvinul a scos-o pe Paksi din Europa League
Citește și...
Agenţi pro-Vladimir Putin din Germania acţionează pentru a întoarce Berlinul împotriva Ucrainei | Investigaţie Reuters
Agenţi pro-Vladimir Putin din Germania acţionează pentru a întoarce Berlinul împotriva Ucrainei | Investigaţie Reuters

În Germania, unele voci cer cu insistenţă o schimbare de atitudine în ceea ce priveşte Ucraina, iar figurile-cheie ale acestei campanii au legături cu statul rus sau cu extrema dreaptă, e concluzia unei investigaţii Reuters.

Vladimir Putin vrea filme documentare despre ofensiva din Ucraina, în cinematografe, până în februarie
Vladimir Putin vrea filme documentare despre ofensiva din Ucraina, în cinematografe, până în februarie

Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat marţi guvernului său să organizeze până în februarie difuzarea în cinematografe a unor 'filme documentare' despre ofensiva forţelor Moscovei în Ucraina, relatează France Presse.

Polonia critică omagiul adus de Ucraina lui Stepan Bandera, văzut drept responsabil de genocid împotriva polonezilor
Polonia critică omagiul adus de Ucraina lui Stepan Bandera, văzut drept responsabil de genocid împotriva polonezilor

Guvernul polonez a criticat omagiul pe care autorităţile ucrainene i l-au adus lui Stepan Bandera, un lider naţionalist ucrainean din Al Doilea Război Mondial, considerat un erou în Ucraina.

Recomandări
Analiști, după scandalul făcut de Diana Șoșoacă în Parlamentul European: ”Imaginea României, afectată!”
Analiști, după scandalul făcut de Diana Șoșoacă în Parlamentul European: ”Imaginea României, afectată!”

Moment rușinos provocat de Diana Șoșoacă în Parlamentul European. În noua sa calitate, de europarlamentar, a întrerupt ședința pentru alegerea președintelui Comisiei Europene.  

Cel mai intens moment politic al discursului Ursulei von der Leyen din plenul Parlamentului a fost cel legat de Viktor Orban
Cel mai intens moment politic al discursului Ursulei von der Leyen din plenul Parlamentului a fost cel legat de Viktor Orban

A fost un vot cu emoții pentru Ursula von der Leyen, care și-a negociat candidatura cu eurodeputații de câteva luni. Ultimele întâlniri le-a avut chiar înaintea discursului din plen, unde și-a prezentat prioritățile pentru următorul mandat.  

Nu au uitat ce sunt. Românii din Diaspora au pompat în economia României o sumă record în 2023
Nu au uitat ce sunt. Românii din Diaspora au pompat în economia României o sumă record în 2023

Potrivit datelor Băncii Naționale, românii plecați la muncă în străinătate au trimis în țară 6,5 miliarde de euro în 2023, echivalentul a 2 la sută din PIB.