Serviciile americane de informaţii: Rusia ar putea cuceri Kievul în 48 de ore. Invazia ar provoca zeci de mii de victime
Rusia are pregătită aproximativ 70% din puterea de luptă despre care se crede că ar avea nevoie pentru o invazie la scară largă a Ucrainei.
Este aprecierea serviciilor americane de informații, care avertizează că, în ipoteza unei invazii, Kievul ar cădea în două zile, numărul victimelor ar putea ajunge la 85 de mii, iar Europa s-ar trezi asaltată de milioane de refugiați ucraineni.
Liderii occidentali sunt totuși convinși că războiul nu e inevitabil și intensifică demersurile diplomatice. Pe de altă parte, ministrul german al finanțelor amenință Rusia cu sancțiuni virulente în cazul unei agresiuni. Nu a dat însă detalii, explicând că măsurile trebuie să-l ia prin surprindere pe adversar.
Potrivit surselor care au dorit să-şi păstreze anonimatul, în ultimele două săptămâni, numărul de grupe tactice de batalion ruse din regiunea de frontieră a crescut la 83 de la 60, iar alte 14 sunt în tranzit.
O invazie ar putea provoca 50.000 de victime în rândul civililor
În ritmul în care rușii se mobilizează în jurul Ucrainei, liderul de la Kremlin ar urma să aibă, la jumătatea lunii februarie, suficiente forţe pentru o invazie pe scară largă. Serviciile de informaţii i-au avertizat pe congresmenii americani, dar şi pe liderii europeni că, în scenariul cel mai rău, ruşii ar putea încercui Kievul, capitala Ucrainei, şi să-l dea jos de la putere pe preşedintele Zelenski în 48 de ore.
Costul uman al invaziei ar putea ajunge la 50.000 de victime între civili, până la 25.000 de soldaţi ucraineni şi 10.0000 de militari ruşi. O invazie completă a Ucrainei ar declanşa, de asemenea, fuga a milioane de refugiați în Europa, cu precădere în Polonia. Pe de altă parte, responsabilii americani îşi menţin impresia că Vladimir Putin nu a luat încă o decizie finală.
Între timp, continua în ritm alert eforturile diplomatice. Preşedintele francez, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, urmează să ajungă luni la Moscova pentru o întâlnire cu omologul său rus, care conform unor surse de le Elysee, a arătat o ''anumită flexibilitate'' pentru dialog.
Nic Robertson, CNN Internaţional Diplomatic Editor: ”Preşedintele francez s-a consultat sâmbăta atât cu Boris Johnson, cât şi cu secretarul general al NATO. Interesant e ca amândoi l-au sfătuit să-i transmită lui Putin că Alianţa NATO e unită. Acelaşi mesaj l-a primit Macron şi în discuţiile de zilele trecute cu preşedintele american şi premierul canadian. De ce asta? Pentru că, în parte, agenda preşedintelui Macron este de a contura o politică externă şi de apărare europeană, aparte de NATO. Şi, evident, asta stârneşte îngrijorări că ar spulbera imaginea unei Alianţe NATO unite în faţa preşedintelui Putin”.
După vizita la Kremlin, Emmanuel Macron - care este în precampanie electorala pentru al doilea mandat - se va întâlni, marţi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Protest la Harkov faţă de o eventuală agresiune a Rusiei
Sâmbătă seară, zeci de mii de ucraineni au mărşăluit prin Harkov în semn de protest faţă de o eventuală agresiune a Rusiei. Oraşul cu un milion şi jumătate de locuitori se afla la doar 40 de km de graniţa cu Rusia.
Sam Kiley, CNN Senior Internaţional Correspondent: ”Preşedintele Zelensky spunea recent că se teme că Harkov ar putea fi una dintre primele ţinte ale ruşilor. Nu doar pentru că e un oraş majoritar rusofon, dar e şi foarte aproape de linia frontului fiind în acelaşi timp inima Ucrainei industriale. Demonstranţii din spatele meu scandează Estul şi Vestul Unite! Ucraina Unită! Sunt aici şi oameni din extremă-dreapta şi membri ai comunităţii gay, oameni care în mod normal nu se suportă, dar acum - în calitatea lor de rusofoni - vor să afişeze unitate în respingerea ameninţărilor Rusiei”.
