România are alocată a cincea cea mai mare ”felie” din bugetul Uniunii Europene propus pentru 2028-2034. Modificări majore

×
Publicitate

Comisia Europeană a prezentat miercuri propunerea pentru bugetul Uniunii Europene pentru următorii 7 ani, începând din 2028.  

Vorbim despre o creștere istorică – până la 2.000 de miliarde de euro, cu peste 600 de miliarde mai mult față de actualul cadru financiar. O schimbare majoră este comasarea fondurilor pentru agricultură și coeziune în planuri naționale și regionale, pentru fiecare stat membru – o noutate care a stârnit reacții critice în Parlamentul European.

Propunerea Comisiei pentru perioada 2028-2034 se ridică la aproximativ 2 trilioane de euro, cel mai mare buget multianual din istoria Uniunii Europene.

Vorbim de fondurile europene clasice cele pe care România le primește încă din 2007 de la aderare. Pentru prima dată, fondurile pentru agricultură și cele de coeziune, menite să reducă decalajele dintre regiunile sărace și cele dezvoltate, vor fi comasate în planuri naționale adaptate fiecărei țări.

Aceste planuri însumează 865 de miliarde de euro, adică mai puțin de jumătate din bugetul total. 300 de miliarde sunt pentru fermieri și cel puțin 218 miliarde pentru regiunile mai puțin dezvoltate.

Comisia spune că niciun stat nu va primi mai puțin decât în bugetul actual. România are acum alocate 46 de miliarde de euro, iar potrivit surselor politice, propunerea este să primească 60 de miliarde, locul 5 ca alocare în noul buget UE.

Apar cinci noi surse de venit

Se introduce și o țintă socială: 14% din buget va merge către cheltuieli sociale, iar fondul de solidaritate pentru situații de urgență va fi triplat. Programul Erasmus+ va primi cu 50% mai mulți bani. Un alt pilon este Fondul pentru Competitivitate – 410 miliarde de euro pentru tehnologii strategice ale viitorului. Iar 35% din întregul buget, va fi dedicat obiectivelor climatice.

Apărarea și spațiul vor primi 131 miliarde de euro, de cinci ori mai mult decât în prezent.

Comisia propune cinci noi surse de venit: taxe pe emisiile de carbon, o taxă la graniță pentru produsele poluante din afara Uniunii, o taxă pe deșeurile electronice, o acciză pe tutun și o contribuție anuală din partea marilor companii care activează în spațiul european.

Propunerea a stârnit deja critici. Eurodeputatul Siegfried Mureșan spune că s-au făcut calcule greșite și respinge comasarea fondurilor pentru agricultură și coeziune. Urmează doi ani de negocieri intense între Comisie, Parlament și statele membre.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fosta parteneră a lui Dele Alli, acuzată la câteva luni după ce a pozat topless: ”Te-a păcălit Photoshop-ul în poza asta”
FOTO Fosta parteneră a lui Dele Alli, acuzată la câteva luni după ce a pozat topless: ”Te-a păcălit Photoshop-ul în poza asta”
Citește și...
Austeritate și în Franța: „Întreaga națiune să muncească mai mult”. Iubitori de zile libere plătite, oamenii se revoltă

Șeful guvernului francez a prezentat un plan de ajustare bugetară pe 4 ani, cu un efort anual de 43,6 miliarde de euro, pentru a controla deficitul și datoria publică.  

SUA pun presiune pe ruși să oprească războiul. ”Dacă Putin se întreabă ce se va întâmpla, să-l sune pe Ayatollah”

Washingtonul avertizează Rusia că riscă soarta Iranului dacă nu începe negocierile de pace.  

Lovitură de teatru: Parlamentul European respinge proiectul de buget al Comisiei Ursula. „Propunerea nu este suficientă”

În bugetul pe termen lung propus de Comisie, plafonul de cheltuieli de 1,26% va impune reduceri ale programelor emblematice, în același timp cu rambursarea datoriilor, avertizează deputații europeni, într-un comunicat oficial.

Recomandări
Măsuri anunțate de ministrul Educației, după dezastrul PISA. Elevii cu medii sub 7, pregătiri la Română și Matematică

Toți elevii cu medii sub 7 vor avea parte de pregătiri suplimentare la Limba și literatura română și la Matematică, a anunțat ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, ca măsură după rezultatele dezastruoase de la testele PISA. 

Surse: Grindeanu i-a propus lui Bolojan o înțelegere anti-AUR. Răspunsul PNL. PSD vrea doar guvern din care să facă parte

Sorin Grindeanu i-ar fi propus lui Ilie Bolojan o înțelegere temporară prin care PSD și PNL să nu permită trecerea proiectelor AUR, dar liberalul ar fi refuzat, susțin surse social-democrate. De asemenea, PSD vrea doar un guvern din care să facă parte. 

Schimbare radicală în activitatea instanțelor din România. Cum se vor judeca de acum dosarele

Toate judecătoriile, tribunalele şi curţile de apel din România vor aplica, începând de marţi, 15 septembrie, o nouă procedură de gestionare a activităţii în funcţie de capacitatea de procesare a fiecărei instanţe.