Reacție dură a NATO după atacul Iranului asupra bazelor SUA din Irak. "Să se abţină de la noi violenţe"

62102834
Getty

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat miercuri tirurile iraniene asupra bazelor din Irak utilizate de americani, pe contul său de Twitter, informează AFP.

Aceste tiruri au fost prima ripostă militară după asasinarea influentului general iranian Qassem Soleimani în atacul american cu dronă de pe 3 ianuarie. Miliţiile pro-iraniene din Irak au anunţat şi ele miercuri atacuri de represalii împotriva trupelor americane.

"NATO cere Iranului să se abţină de la orice noi violenţe", a postat Jens Stoltenberg pe contul său de Twitter. Potrivit unui responsabil al organizaţiei, în rândul trupelor Alianţei Nord-Atlantice însărcinate cu instruirea forţelor irakiene nu s-au înregistrat victime, informează Agerpres.

Din cauza tensiunilor în creştere în regiune, NATO şi-a suspendat sâmbătă operaţiunile de instruire a armatei irakiene. Marţi, organizaţia a anunţat că o parte din personalul său care este staţionat în Irak va fi transferat temporar în străinătate din motive de securitate.

Marea Britanie și Franța condamnă atacul

Premierul britanic Boris Johnson a condamnat miercuri atacul iranian întreprins ca măsură de retaliere după uciderea de către SUA, săptămâna trecută, a generalului Qassem Soleimani.

Citește și
Trei frați norvegieni de origine irakiană, arestați pentru un posibil atentat cu bombă la Ambasada SUA din Oslo
Trei frați norvegieni de origine irakiană, arestați pentru un posibil atentat cu bombă la Ambasada SUA din Oslo

"Bineînţeles condamnăm atacul asupra bazelor militare irakiene care găzduiesc forţe ale coaliţiei. Iranul nu ar trebui să repete aceste atacuri necugetate şi periculoase, ci trebuie în schimb să treacă urgent la detensionare", a spus Johnson în faţa parlamentului.

Franţa a condamnat şi ea tirurile iraniene cu rachete. "Prioritatea trebuie să fie mai mult ca niciodată detensionarea situaţiei. Ciclul violenţei trebuie să fie întrerupt", a precizat ministrul de externe francez Jean-Yes Le Drian într-un comunicat.

Franţa - care nu a condamnat raidul american în care a fost ucis generalul iranian Qassem Suleimani - este în contact cu toate părţile "pentru a încuraja reţinerea şi responsabilitatea", a adăugat Le Drian.

Pe de altă parte, ministrul italian de externe Luigi Di Maio a afirmat că un nou război în Orientul Mijlociu ar crea o criză a migraţiei şi ar alimenta terorismul.

Loviturile Iranului asupra bazelor militare din Irak în care se află soldaţi americani, un răspuns la uciderea de către SUA a generalului iranian Qassem Soleimani, sunt "un act grav care sporeşte tensiunea într-un context deja critic şi foarte delicat", a postat Di Maio pe Facebook.

"Din nefericire, istoria se repetă. Facem apel la ambele părţi să acţioneze cu moderaţie şi responsabilitate. Regiunea s-a confruntat cu instabilitate timp de decenii, iar un nou război va duce la proliferarea celulelor teroriste şi la noi fluxuri migratorii. Acest lucru nu mai este acceptabil. Să învăţăm din greşelile trecute şi să ne întoarcem la dialog", a adăugat Di Maio.

În acelaşi timp, ministrul german de externe a făcut apel la Teheran şi alţi actori militari să pună capăt oricărei noi escaladări a tensiunilor în Orientul Mijlociu.

"Facem apel la Iran să se abţină de la orice paşi care ar putea duce la o nouă escaladare", a spus Maas la Berlin.

"Am fost în contact cu toate părţile timp de mai multe zile pentru a lucra pentru calmarea situaţiei. Facem apel la toată lumea să dea dovadă de prudenţă şi reţinere în această situaţie", a adăugat el.

 

 

Articol recomandat de sport.ro
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Citește și...
Trei frați norvegieni de origine irakiană, arestați pentru un posibil atentat cu bombă la Ambasada SUA din Oslo
Trei frați norvegieni de origine irakiană, arestați pentru un posibil atentat cu bombă la Ambasada SUA din Oslo

O explozie a avariat o intrare în ambasada americană, în noaptea de sâmbătă spre duminică, provocând pagube materiale uşoare, fără să rănească pe cineva.

Bloomberg: Producția de drone sinucigașe Shahed în Iran a încetinit, dar nu s-a oprit
Bloomberg: Producția de drone sinucigașe Shahed în Iran a încetinit, dar nu s-a oprit

Atacurile israeliene și americane asupra Iranului au încetinit producția dronei sinucigașe Shahed-136, dar nu au distrus-o, potrivit unui articol din Bloomberg.

ONU: ”Discursul urii rasiste” al lui Donald Trump încurajează intoleranța și incită la infracțiuni
ONU: ”Discursul urii rasiste” al lui Donald Trump încurajează intoleranța și incită la infracțiuni

Ura rasistă promovată agresiv de Donald Trump încurajează intoleranța și incită la comiterea de infracțiuni de ură, este concluzia unui raport emis de un organism al ONU. 

Recomandări
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă

Parlamentul a aprobat miercuri cererea SUA de a trimite forțe militare în România. Președintele Nicușor Dan a anunțat că membrii CSAT au aprobat deja această solicitare.

Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu
Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu

După ce CSAT a aprobat cererea SUA de a trimite forțe militare în România, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat de ce riscul unui atac iranian asupra bazei de la Kogălniceanu este unul ”extrem de scăzut”.

Ce stocuri strategice de carburanți, alimente și echipamente are România și cât valorează. Cele 2.000 de locații sunt secrete
Ce stocuri strategice de carburanți, alimente și echipamente are România și cât valorează. Cele 2.000 de locații sunt secrete

România își mărește bugetul pentru situații de criză. Potrivit unui proiect de lege, scris la Ministerul Finanțelor, Administrația Națională a Rezervelor de Stat ar putea primi anul acesta 656 de milioane de lei, cu 25% mai mult, decât anul trecut.