Război în Ucraina, ziua 132. Rușii au bombardat o piață din Slaviansk

Ministerul de Externe de la Paris a confirmat marţi moartea în Ucraina a unui al doilea luptător francez, al cărui deces fusese anunţat luni de postul privat de radio RTL, transmite AFP.

„Am aflat vestea tristă a acestui deces. Prezentăm condoleanţele noastre familiei sale, cu care serviciile noastre (...) sunt în contact”, a indicat ministerul din Quai d'Orsay într-un comunicat.

RTL anunţase luni decesul acestui luptător: „El a decedat în urma rănilor la 25 iunie în regiunea Harkov. Avea 20 de ani şi se alăturase legiunii internaţionale la 1 martie”.

„Grav rănit, în comă, Adrien D. era îngrijit într-un spital de campanie din regiunea Harkov”, a precizat RTL pe site-ul său.

Ministerul de Externe anunţase la începutul lunii iunie moartea unui prim luptător francez „în lupte”.

Agenţia ONU specializată în sectorul nuclear a avertizat marţi că fiecare zi care trece creşte riscul unui accident la centrala atomoelectrică ucraineană de la Zaporojie, ocupată de trupele ruse în urmă cu patru luni, relatează agenţia EFE.

''Sunt foarte preocupat de condiţiile de lucru, extrem de stresante şi dificile, în care conducerea şi personalul ucrainean operează centrala. Fiecare zi care trece creşte riscul să se producă un accident sau un incident de securitate'', a atenţionat directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi.

Acesta a amintit că războiul provocat de agresiunea rusă în Ucraina a creat un ''pericol fără precedent'', iar asaltul din data de 3 martie asupra centralei de la Zaporojie a provocat un incendiu care a determinat AIEA să declare cel mai ridicat nivel de alertă după accidentul din 2011 de la centrala japoneză Fukushima.

Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis marţi preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în cursul unei convorbiri telefonice, că întreaga comunitate internaţională "este în spatele Ucrainei" şi că armata ucraineană mai poate încă 'recupera' teritoriul capturat recent de Rusia, relatează EFE şi Reuters.

Boris Johnson a avut în cursul dimineţii o convorbire la telefon cu Volodimir Zelenski 'pentru a-l informa în legătură cu progresele şi discuţiile purtate la (summiturile) G7 şi NATO de săptămâna trecută', a indicat o purtătoare de cuvânt a guvernului britanic într-un comunicat.

La rândul său, 'preşedintele Zelenski a detaliat situaţia actuală din Ucraina şi ultimele cuceriri ale ruşilor, iar premierul l-a informat despre cele mai noi echipamente militare britanice, cum ar fi zece sisteme de artilerie autopropulsată şi muniţie, care vor ajunge în zilele şi săptămânile următoare' în Ucraina, menţionează comunicatul.

"Comunitatea internaţională este în spatele Ucrainei", a afirmat Boris Johnson în timpul acestei convorbiri telefonice, în cursul căreia şi-a exprimat convingerea că 'armata ucraineană ar putea recuceri teritoriul recent capturat de către forţele (preşedintelui rus Vladimir) Putin'.

Lidera opoziţiei belaruse din exil, Svetlana Tihanovskaia, a declarat marţi că este puţin probabil ca Belarusul să intervină militar în Ucraina, în pofida alianţei dintre Moscova şi Minsk, potrivit AFP.

„Am mari îndoieli că trupele, soldaţii belaruşi vor participa la invazia (rusă) în Ucraina”, a afirmat ea într-o conferinţă de presă la Varşovia.

Potrivit ei, „armata belarusă este extrem de demoralizată”.

Soldaţii nu vor să lupte împotriva ucrainenilor, care sunt pentru ei o „naţiune prietenă”, şi „nu vor să moară pentru Lukaşenko sau Putin”, a mai spus Tihanovskaia.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat marţi rolul companiilor greceşti în exportul petrolului rusesc, vorbind despre o situaţie care "nu corespunde interesele Europei", relatează AFP.

"Vedem cum companiile greceşti furnizează practic cea mai mare flotă de nave pentru transportul petrolului rusesc", a declarat el în cadrul unui discurs prin videoconferinţă, cu prilejul unui forum economic organizat la Atena.

"Asta se întâmplă chiar când o altă resursă energetică (gazul - n.r.) este utilizată ca armă împotriva Europei şi împotriva bugetului fiecărei familii europene. Sunt sigur că asta nu corespunde intereselor Europei, Greciei sau Ucrainei", a adăugat preşedintele ucrainean.

Ministerul ucrainean al Apărării le-a interzis bărbaţilor care au vârsta de încorporare în armată să-şi părăsească localităţile de reşedinţă, Statul Major al armatei cerând înţelegere pentru această decizie într-o postare pe Facebook, relatează marţi agenţia DPA.

Ordinul are la bază o lege din anul 1992 privind mobilizarea. Astfel, bărbaţii cu vârste între 18 şi 60 de ani au nevoie de permisiunea comisariatului lor militar local pentru a putea părăsi districtul unde sunt înregistraţi. Controale se desfăşoară în special la graniţele districtelor şi la limitele localităţilor.

Respectiva postare pe Facebook a atras în scurt timp sute de comentarii iritate. Ministerul Apărării este acuzat acolo de „idioţenie”, în timp ce unii atrag atenţia că decizia acestuia ar putea încuraja corupţia din cadrul comisariatelor militare, iar alţii se tem de amplificarea haosului economic, întrucât şoferi de camioane şi autobuze nu-şi vor mai putea desfăşura activitatea.

Numeroşi ucraineni nu locuiesc la adresa unde sunt înregistraţi în acte. În urma invaziei ruse, zeci de mii de bărbaţi care au vârsta de încorporare au fugit în zone mai sigure din vestul Ucrainei.

După declanşarea războiului şi declararea legii marţiale în luna februarie, bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani nu mai au dreptul să părăsească ţara. Cu toate acestea, gărzile de frontieră reţin cu regularitate bărbaţi care încearcă să treacă graniţa în Republica Moldova sau în statele UE vecine.

În acest timp, pe frontul din estul ţării, după ce au pierdut şi oraşul Lisiceansk din provincia Lugansk, trupele ucrainene încearcă să oprească înaintarea rusă către vest şi către două oraşe din provincia învecinată Doneţk, Sloviansk şi Kramatorsk.

În zona oraşului Siversk, între Lisiceansk şi Sloviansk, armata ucraineană pare să încerce stabilirea unei linii defensive între această localitate şi oraşul Bahmut, situat mai la sud. Locuitori ai acestuia intervievaţi de AFP vorbesc despre bombardamente tot mai intense în ultimele zile.

Oraşul Sloviansk, următoarea ţintă a armatei ruse în estul Ucrainei, este supus unui bombardament masiv, anunţă marţi primarul localităţii, Vadim Liah, care îi îndeamnă pe locuitori să se adăpostească, relatează AFP.

„Sloviansk! Bombardament masiv al oraşului. Centrul, nordul. Toată lumea să rămână la adăpost!”, scrie într-o postare pe Facebook Vadim Liah, primarul acestui oraş cu aproximatv 100.000 de locuitori înainte război.

Autorităţile ucrainene i-au îndemnat în mai multe rânduri pe civilii rămaşi la Sloviansk să părăsească regiune, deoarece linia frontului se află în prezent la doar câţiva kilometri, după ce armata rusă a cucerit oraşele ucrainene Sievierodoneţk şi Lîsîceansk.

Cel puţin şase persoane au fost ucise, iar alte 19 au fost rănite începând de duminică în tiruri, la Sloviansk, are au cauzat incendii.

Sloviansk şi Hramatorsk, centrul administrativ al regiunii Doneţk aflat încă sub controlul Ucrainei, sunt următoarele ţinte ale forţelor ruse, care îşi continuă ofenisva cu scopul de a cuceri întreaga regiune Donbas, în estul Ucrainei.

În 2014, Slovianskul s-a aflat - timp de câteva luni - sub controlul separatiştilor proruşi care luptă alături de aramta rusă, în războiul împotriva armatei ucrainene.

Rusia a afirmat marţi că echipamentele militare livrate de ţările occidentale Ucrainei sunt acum prezente pe piaţa neagră a armelor, precum şi în Orientul Mijlociu, fără a prezenta totuşi probe în acest sens, relatează AFP.

O parte din armele livrate Kievului "se răspândesc în Orientul Mijlociu şi sfârşesc, de asemenea, pe piaţa neagră", a declarat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, în cadrul unui discurs transmis la televiziune.

El nu a furnizat totuşi niciun element concret pentru a-şi dovedi afirmaţiile, notează France Presse.

Cele două proiecte de lege ar autoriza guvernul să oblige întreprinderile să aprovizioneze armata cu bunuri și angajații acestora să lucreze ore suplimentare pentru a sprijini invazia Rusiei în Ucraina, relatează Reuters, citată The Guardian.

Armata trebuie susținută într-un moment în care economia rusă se află sub "presiunea colosală a sancțiunilor" din partea Occidentului, a declarat în parlament vicepremierul Iuri Borisov.

Ambele proiecte de lege trebuie să treacă prin a doua și a treia lectură, să fie revizuite de camera superioară a parlamentului și să fie semnate de președintele Vladimir Putin pentru a deveni lege.

Rusia a declarat, marți, că a lansat o investigație privind soldații ruși care au fost torturați în timp ce erau ținuți ca prizonieri în Ucraina și care au fost recent eliberați ca parte a unui schimb de deținuți cu Kievul la sfârșitul lunii iunie.

Comitetul rus de anchetă, care investighează infracțiunile majore, a susține că "verifică faptele privind tratamentul inuman aplicat soldaților ruși prizonieri în Ucraina".

Săptămâna trecută, Moscova și Kievul au făcut fiecare un schimb de 144 de prizonieri de război - cel mai mare schimb de când Rusia și-a lansat campania din Ucraina, la 24 februarie, potrivit France 24.

Viaceslav Volodin, președintele parlamentului de la Kremlin, a afirmat că Ucraina a devenit un "stat terorist".

De asemenea, acesta l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că este "șeful" unui "regim criminal".

Volodin a mai spus că Ucraina face "totul" pentru a se asigura că trupele Moscovei nu-și vor opri "operațiunea militară specială" la granițele autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD) și a Republicii Populare Luhansk (RPL) din estul Ucrainei, a relatat agenția de știri RIA Novosti.

Comentariile vin după ce Moscova a revendicat, duminică, "eliberarea" întregii regiuni Luhansk, transmite Sky News.

Japonia extinde sancțiunile împotriva Rusiei și Belarusului și interzice importul de aur din Rusia.

Lista lărgită de sancțiuni include 90 de persoane fizice și juridice, inclusiv colaboratori ruși din regiunea Kherson ocupată temporar, anunță The Kyiv Independent.

Finlanda și Suedia au semnat, marți, protocolul oficial de aderare la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

"Aceasta este o zi bună pentru Finlanda și Suedia și o zi bună pentru NATO. Cu 32 de națiuni în jurul mesei, vom fi și mai puternici, iar oamenii noștri vor fi și mai în siguranță, în timp ce ne confruntăm cu cea mai mare criză de securitate din ultimele decenii", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în discursul său, calificând totodată momentul drept "istoric".

Cu o zi înainte, ambele țări au confirmat că negocierile de aderare au fost finalizate, declarându-și oficial "dorința și capacitatea" de a finaliza procesul politic, potrivit Baha.com.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat, marți, că forțele ruse au eliminat minele din portul Mariupol. Operațiunea a făcut parte din efortul Rusiei de a asigura o navigație sigură în Mărea Neagră și în Marea Azov, a declarat el, adăugând că Rusia a creat două coridoare umanitare pentru navele civile.

Șoigu a mai afirmat că Occidentul "vrea să prelungească conflictul din Ucraina", estimând că peste 28.000 de tone de încărcături militare au fost livrate în această țară. "Conform datelor disponibile, o parte din armele străine furnizate de Occident Ucrainei se răspândesc în regiunea Orientului Mijlociu și ajung și pe piața neagră", a afirmat el, transmite Baha.com.

Agenția de presă de stat rusească TASS a relatat că Rusia intenționează să înființeze o legătură feroviară între regiunea Rostov și zonele Donețk și Luhansk pe care le ocupă în estul Ucrainei.

Construirea unor legături de transport a fost, de asemenea, o prioritate pentru ocupanții ruși între Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, și zonele din Herson pe care le ocupă, informează The Guardian.

Un fost oficial din cadrul serviciului de securitate rus FSB a preluat conducerea guvernului regiunii Herson, ocupată de Moscova, din sudul Ucrainei, au anunțat, marți, autoritățile instalate de Kremlin.

Serghei Eliseev, care anterior ocupase funcția de șef adjunct al guvernului în exclava rusă Kaliningrad, "a devenit șeful guvernului din regiunea Herson", a declarat Vladimir Saldo, care conduce administrația ocupațională rusă.

Guvernul său intră în funcție marți, a adăugat el, conform France 24.

Guvernatorul regiunii Luhansk, în prezent ocupată de Rusia, afirmă că forțele ruse continuă să bombardeze zonele populate.

"În teritoriile recent ocupate, rușii își stabilesc propriile reguli; spuneți prostii despre deschiderea școlilor de la 1 septembrie, și despre restabilirea rapidă a comunicațiilor", a scris Haidai, pe platforma Telegram.

"Totul este o minciună, același lucru s-a întâmplat și în Mariupol - toată lumea a văzut cum apa curgea prin casele distruse. Singurul lucru de care sunt capabili raciștii este să terorizeze populația locală", a adăugat el, folosind termenul popular pentru "ruși" în Ucraina.

Haidai a precizat că forțele ruse au început să caute "activiști" și "familii de militari" pentru a colabora cu ei împotriva Ucrainei, informează Al Jazeera.

Ministerul britanic al Apărării a afirmat marți că, după "capturarea relativ rapidă a orașului Lisichansk, armata rusă a obținut probabil o coordonare rezonabil de eficientă".

În cel mai recent raport de informații privind situația din Ucraina, ministerul a recunoscut, de asemenea, că Moscova s-a extins practic pe "întregul teritoriu al regiunii Luhansk", permițând Rusiei "să pretindă progrese substanțiale față de obiectivul politic pe care l-a prezentat ca scop imediat al războiului, și anume 'eliberarea' Donbasului", informează Baha.com.

Premierul britanic Boris Johnson a anunțat că Scoția și Țara Galilor au contribuit împreună cu 100 de milioane de lire sterline (120 de milioane de dolari) la sprijinul militar acordat Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Prim-ministrul Ucrainei, Denys Shmygal, a declarat că prețul reconstrucției țării sale ar putea ajunge la 750 de miliarde de dolari, iar Rusia ar trebui să plătească factura.

"Credem că principala sursă de redresare ar trebui să fie activele confiscate ale Rusiei și ale oligarhilor ruși. Autoritățile ruse au declanșat acest război sângeros. Ele au provocat această distrugere masivă și ar trebui să fie trase la răspundere pentru aceasta", a declarat el, citând estimări potrivit cărora activele rusești înghețate valorează 300-500 de miliarde de dolari.

Comentariile sale au fost reluate de ministrul britanic de Externe, Liz Truss, care a declarat că Rusia ar trebui să fie trasă la răspundere pentru pagubele produse.

"Analizăm opțiunile de desfășurare a activelor rusești", a declarat ea în cadrul unei conferințe în orașul elvețian Lugano, precizează Sky News.

Premierul suedez Magdalena Andersson a subliniat importanța continuării sprijinului pentru Ucraina, după ce a sosit luni la Kiev.

În timpul unei conferințe de presă la palatul prezidențial din Kiev, premierul Suediei a dezvăluit că Stockholm nu a promis că va furniza mai multe arme țării, în timpul întâlnirii cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. "Este esențial ca aceste violențe să nu se soldeze cu câștiguri pentru Moscova", a declarat Andersson, subliniind că ea condamnă ferm invazia Moscovei.

De asemenea, premierul suedez s-a angajat să continue să contribuie la reconstrucția Ucrainei, informează Baha.com.

Aproximativ 22 de milioane de tone de cereale sunt blocate în porturile ucrainene. Se așteaptă ca această cifră să ajungă la 60 de milioane de tone până în toamnă, a dezvăluit Volodimir Zelenski.

În timpul unui briefing de presă comun cu premierul suedez Magdalena Andersson la Kiev, șeful statului a declarat că se fac eforturi diplomatice pentru a se asigura că țările nu cumpără cereale din Rusia, pe care aceasta "le-a furat în porturile ucrainene blocate".

Zelenski a reamintit că negocierile cu Turcia și cu UE sunt "în curs de desfășurare" și că țara lucrează la diverse rute de export, atât feroviare, cât și fluviale, adăugând că exporturile cresc în fiecare zi, în ciuda condițiilor dificile, notează Baha.com.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că forțele sale armate nu se simt descurajate în eforturile lor de a "frânge" voința Moscovei de a continua un război de aproape cinci luni, chiar dacă Rusia a revendicat victoria în lupta de la Luhansk.

Odată cu intrarea războiului în următoarea fază, forțele ucrainene au ocupat noi linii de apărare în partea de est a țării.

"Nu au existat schimbări semnificative pe câmpul de luptă în ultimele 24 de ore. Forțele armate ale Ucrainei răspund, resping și distrug potențialul ofensiv al ocupanților zi de zi. Trebuie să îi înfrângem. Este o sarcină dificilă. Este nevoie de timp și de eforturi supraomenești. Dar nu avem alternativă", a declarat Zelenski, potrivit France 24.