Deşi tehnologia are şi avantaje clare, copiii şi adolescenţii din anumite categorii pot fi deosebit de vulnerabili la prejudicii online. În plus, utilizarea pe scară largă a instrumentelor de IA reprezintă ameninţări grave, potrivit News.ro.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat, luni, raportul privind siguranţa copiilor în mediul online.
„Evoluţia tehnologică rapidă a oferit copiilor oportunităţi extraordinare de a interacţiona cu colegii lor, de a-şi exprima creativitatea şi de a avea acces la cunoştinţe şi sprijin. Cu toate acestea, copiii nu sunt adulţi, iar mediul reţelelor sociale şi al altor servicii digitale îi expune la diverse riscuri pentru sănătatea fizică şi mentală, precum şi pentru dezvoltarea lor, în funcţie de vârstă”, se arată în raport.
Ce factori cresc vulnerabilitatea copiilor în mediul digital
Potrivit specialiştilor, factorii socioeconomici şi individuali, precum mediul familial şi genul, precum şi modul în care sunt concepute reţelele sociale şi alte servicii digitale au, de asemenea, o influenţă determinantă.
„Dovezile solide privind modul în care riscurile şi efectele negative sunt legate de reţelele sociale şi de alte servicii digitale sunt esenţiale pentru a fundamenta acţiuni adecvate menite să protejeze şi să le ofere minorilor autonomie în mediul online. Anumite caracteristici, funcţionalităţi sau formate implementate în mediul reţelelor sociale pot fi dăunătoare într-o măsură diferită, în funcţie de circumstanţele sociale şi personale ale copilului sau adolescentului”, avertizează specialiştii.
Potrivit acestora, minorii care aparţin grupurilor minoritare rasiale, etnice şi religioase, membrii comunităţii LGBTIQ+, cei cu nevoi educaţionale speciale sau cu afecţiuni de sănătate mintală preexistente pot fi deosebit de vulnerabili la prejudicii online.
Efectele rețelelor sociale asupra sănătății fizice și mintale
Raportul arată, de asemenea, că „riscurile pentru sănătatea fizică şi mentală pe care reţelele sociale şi alte servicii digitale le prezintă pentru minori sunt extinse”.
„În ceea ce priveşte sănătatea fizică, timpul excesiv petrecut în faţa ecranului înlocuieşte joaca în aer liber şi sportul şi poate afecta sănătatea, condiţia fizică şi somnul copiilor. Utilizarea reţelelor sociale şi a dispozitivelor la o vârstă fragedă înlocuieşte explorarea practică şi interacţiunile sociale faţă în faţă. Acest lucru poate afecta dezvoltarea socio-emoţională şi susceptibilitatea la probleme de sănătate mintală”, se mai arată în documentul citat.
De asemenea, utilizarea prelungită a dispozitivelor poate provoca probleme, cum ar fi afecţiuni musculo-scheletice şi oboseala oculară digitală.
„Riscurile pentru sănătatea mintală pe care le prezintă utilizarea reţelelor sociale şi a altor servicii digitale pentru copii sunt semnificative. Riscurile ca mediul reţelelor sociale să afecteze direct sănătatea mintală a copiilor se suprapun cu potenţialul acestora de a agrava problemele de sănătate mintală preexistente, inclusiv depresia şi anxietatea. Şi în acest caz, factorii sociali şi individuali determină expunerea copiilor şi a adolescenţilor la riscuri”, se mai arată în raportul citat.
Potrivit documentului citat, în general, utilizarea intensă a reţelelor sociale şi a altor servicii digitale în rândul copiilor şi adolescenţilor este asociată cu probleme de somn şi de concentrare, precum şi cu rate crescute de depresie şi anxietate.
IA, conținut ilegal și alte pericole majore pentru minori
În plus, avertizează specialiştii, riscurile ca minorii să fie expuşi la conţinut criminal şi ilegal online sunt considerabile. Riscurile includ expunerea la abuz sexual asupra copiilor (material), ademenirea, hărţuirea cibernetică, radicalizarea şi incitarea la comiterea de acte ilegale, violente sau teroriste.
„Utilizarea pe scară largă a instrumentelor de IA reprezintă ameninţări grave pentru copii şi adolescenţi prin producerea de material sintetic de abuz sexual asupra copiilor (de exemplu, «deepfakes»). Aceste utilizări abuzive au efecte drastice asupra dezvoltării minorilor, asupra sănătăţii lor mentale şi fizice şi, în cele mai grave cazuri, le pot costa viaţa”, avertizează specialiştii.
Potrivit acestora, furnizorii de reţele sociale şi de alte servicii digitale poartă responsabilitatea principală pentru asigurarea siguranţei minorilor în cadrul serviciilor lor.
„În plus, părinţii şi îngrijitorii au un rol important în supravegherea timpului petrecut online de copii şi adolescenţi, precum şi în îndrumarea minorilor pentru a aborda împreună riscurile cu care se confruntă în mediile de socializare. Asigurarea unor activităţi adecvate offline şi a interacţiunilor faţă în faţă este esenţială la orice vârstă”, au mai transmis specialiştii în raport.
Aceştia adaugă, însă, că, în ciuda numeroaselor potenţiale pericole, lumea reţelelor sociale oferă copiilor şi adolescenţilor numeroase oportunităţi.
„Atunci când minorii sunt capacitaţi să interacţioneze în siguranţă online şi dispun de competenţe digitale solide, utilizarea reţelelor sociale şi a altor servicii digitale poate contribui la bunăstarea lor, la conectivitatea socială, poate oferi reţele de sprijin formate din colegi, oportunităţi de autoexprimare, implicare civică şi învăţare independentă”, se mai arată în raport.
Recomandări cheie pentru protejarea minorilor în mediul online
„Obiectivul general al recomandărilor din prezentul raport, bazat pe o abordare care ţine seama de etapele de dezvoltare şi care reflectă cele şase principii directoare, este acela de a găsi un echilibru între necesitatea de a proteja copiii şi adolescenţii în mediul online şi dreptul acestora de a participa la lumea reţelelor sociale+ şi de a profita de oportunităţile oferite de aceasta", se arată în documentu.
Recomandări privind utilizarea adecvată vârstei
0-2 ANI - Evitaţi ecranele şi reţelele sociale
3-12 ANI - Utilizarea supravegheată a reţelelor sociale+ şi a dispozitivelor adecvate vârstei
13-18 - ANI - Utilizarea autonomă în continuă evoluţie a reţelelor sociale adecvate vârstei
Recomandări pentru protejarea copiilor şi adolescenţilor online
1. Propunerea unei restricţii armonizate la nivelul UE privind accesul la platformele de socializare şi alte servicii digitale pentru copiii sub 13 ani.
2. Introducerea unor sisteme eficiente de garantare a vârstei pentru a verifica vârsta şi a susţine abordări bazate pe siguranţă încă de la proiectare şi adecvate vârstei pentru a proteja şi a autonomiza minorii online.
3. Extinderea şi armonizarea normelor privind principalele caracteristici de siguranţă în proiectarea platformelor de socializare şi a altor servicii digitale.
4. Transferul sarcinii probei către furnizorii de platforme de socializare şi alţi furnizori de servicii digitale pentru a demonstra că produsele şi serviciile lor sunt sigure pentru minori.
5. Consolidarea capacităţilor de aplicare şi evaluare
6. Adoptarea rapidă a unor măsuri pentru a se asigura că furnizorii de platforme de socializare şi alţi furnizori de servicii digitale au obligaţii clare de a preveni, detecta, raporta şi bloca abuzul sexual asupra copiilor online, inclusiv în comunicarea interpersonală.
7. Statele membre pot introduce restricţii suplimentare de precauţie privind accesul la platformele de socializare şi la alte servicii digitale începând cu 13.
8. Consolidarea aplicării normelor privind accesul cercetătorilor la date şi controlul acestora.
Recomandări pentru autonomizarea copiilor şi adolescenţilor online
1. Extinderea oportunităţilor sigure pentru minori de a participa activ la modelarea mediului reţelelor de socializare+
2. Consolidarea mecanismelor de reclamaţii şi a drepturilor consumatorilor pentru copii şi adolescenţi.
3. Integrarea acţiunilor de educaţie şi alfabetizare digitală pentru minori, părinţi şi îngrijitori, profesori şi educatori.
4. Crearea mai multor oportunităţi şi a unei infrastructuri adecvate pentru a sprijini activităţile offline.
5. Promovarea creării în comun a unor Orientări pentru Părinţi.
6. Asigurarea unei finanţări publice suficiente şi a unor standarde comune pentru organizaţiile societăţii civile şi consilierea între egali.
7. Punerea la dispoziţie a finanţării pe termen lung pentru cercetarea longitudinală la scară largă la nivel european şi continuarea sprijinirii studiilor clinice randomizate controlate.
Ce spune Ursula von der Leyen despre protecția copiilor în mediul online
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, luni, că este imperativ ca Europa să stabilească măsuri care să protejeze copiii şi adolescenţii de pericolele din mediul online.
„Grupul a examinat ceea ce eu consider a fi una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă guvernele în ziua de astăzi – cum să ne protejăm copiii în mediul online, cum să stabilim o nouă normă în viitorul mediu online. Grupul special a examinat beneficiile, oportunităţile şi efectele nocive asupra copiilor ale algoritmilor utilizaţi de platformele de comunicare socială”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit News.ro.
Aceasta a adăugat că, în Europa, părinţii îi educă pe copii, nu algoritmii dăunători.
„În acest sens, permiteţi-mi să fiu foarte clară: platformele de comunicare socială nu sunt o jucărie (...) O lume în care permitem în continuare accesul nerestricţionat al marilor companii din domeniul tehnologiei informaţiei la copiii noştri va însemna doar condamnarea a încă unei generaţii la un nivel crescut de vătămare psihică, dependenţă şi nefericire”, a adăugat preşedintele Comisiei Europene.
Tinerii petrec până la șase ore pe zi în fața ecranelor
Potrivit Ursulei von der Leyen, în întreaga Europă, tinerii petrec în prezent între patru şi şase ore pe zi în faţa ecranelor.
„Şase ore în fiecare zi – aceasta înseamnă, în total, douăzeci de ani din viaţa lor. În acelaşi timp, în întreaga Europă, aproape 60% dintre copiii de vârstă mică s-au confruntat cu probleme emoţionale sau psihosociale în mediul online. Şi, zi şi noapte, părinţii văd clar consecinţele acestei situaţii: lipsa somnului, depresie, anxietate, hărţuire cibernetică, expunerea la conţinut dăunător. Toate acestea se petrec în timp ce creierul copiilor noştri încă se dezvoltă. Nu ne putem aştepta ca ei să reuşească într-un sistem care nu a fost niciodată conceput pentru a ţine seama de starea lor de bine, în momentele în care sunt cei mai vulnerabili”, a mai transmis Ursula von der Leyen.
