Procesul premierului israelian Netanyahu, reluat în instanță. Ce acuzații i se aduc
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu s-a prezentat luni la tribunalul districtual de la Ierusalim pentru reluarea procesului în care este judecat pentru corupţie.
Netanyahu, în vârstă de 71 de ani, este inculpat pentru corupţie, fraudă şi abuz de încredere în trei dosare, acuzaţii negate cu fermitate de premier, potrivit Agerpres.
Alegeri 2024
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a făcut uz de puterea sa în mod 'ilegitim' în beneficiul 'afacerilor sale personale', a declarat luni procuroarea generală Liat Ben-Ari la reluarea procesului, deschis în mai 2020.
'Mincinos', 'Veghem asupra democraţiei', se putea citi în preajma tribunalului pe pancartele manifestanţilor anti-Netanyahu. Aceştia cer de multe luni demisia premierului şi se adună în fiecare sâmbătă în faţa reşedinţei sale.
Luni, în faţa tribunalului s-au strâns şi zeci de susţinători ai premierului, cel mai longeviv din istoria Israelului.
Tot luni încep consultările post-electorale în vederea desemnării unui candidat de premier care să încerce formarea noului guvern.
Situația politică după alegeri
La câţiva kilometri de tribunalul unde are loc procesul lui Netanyahu, preşedintele israelian Reuven Rivlin va începe discuţiile, programate să dureze două zile, cu lideri de partide.
Partidul lui Netanyahu, Likud (dreapta), a obţinut cele mai multe locuri, 30, din totalul de 120 ale Knessetului la scrutinul legislativ din 23 martie (al patrulea în mai puţin de doi ani), rezultat care, combinat cu cel al aliaţilor săi naturali, nu îi asigură însă majoritatea de 61 de mandate necesară pentru a forma un guvern stabil.
În absenţa unui lider comun în tabăra care i se opune, Netanyahu ar putea obţine cele mai multe recomandări, cu sprijinul a 16 deputaţi ai partidelor ultra-ortodoxe Shass şi 'Iudaismul unificat la Torah' şi a şase din alianţa de extremă dreapta 'Sionism religios'.
În mod obişnuit, candidatul care obţine cele mai multe recomandări este desemnat şi dispune de 28 de zile pentru a forma guvernul, termen ce poate fi prelungit cu 14 zile de preşedinte.
Rivlin a dat însă de înţeles săptămâna trecută că acest calcul al mandatelor ar putea să nu fie singurul factor determinat în decizia sa şi că va numi miercuri un candidat capabil să formeze un guvern ce 'va vindeca divizările şi va reconstrui societatea'.
Potrivit preşedintelui, ar putea fi necesare 'coaliţii ieşite din comun' pentru a scoate ţara din impas.
Dacă niciuna din tabere nu va reuşi să formeze o coaliţie, ar putea fi convocate noi alegeri, ceea ce ar prelungi criza.
Pe termen scurt, procesul lui Netanyahu nu îi pune în pericol ambiţiile politice, dat fiind că prim-ministrul nu va fi obligat să demisioneze decât după o condamnare definitivă, iar epuizarea tuturor căilor de apel ar putea dura mai mulţi ani.
