Preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a fost reales pentru al doilea mandat

62242098

Preşedintele Germaniei, social-democratul Frank-Walter Steinmeier, a fost reales pentru al doilea mandat de cinci ani în această funcţie reprezentativă.

Ca președinte al Germaniei, el trebuie să întruchipeze o autoritate morală dincolo de liniile de partid şi pentru care s-a bucurat de sprijinul principalelor partide politice ale ţării, transmit agenţiile internaţionale de presă.

Aflat în funcţie din martie 2017, fostul şef al diplomaţiei germane a fost ales cu o largă majoritate de către un colegiu electoral special constituit, care reuneşte deputaţi naţionali, un număr mare de aleşi locali, foşti lideri germani, precum şi câteva personalităţi din societatea civilă.

Potrivit DPA, preşedintele Bundestagului, Barbel Bas (SPD), a anunţat că Steinmeier a primit 1.045 de voturi din cele 1.437 exprimate în cadrul Convenţiei Federale de duminică.

Realegerea fostului ministru de externe era dată ca sigură după consensul pe care candidatura sa l-a primit din partea partidelor ce formează coaliţia care guvernează Germania şi care este prezidată de Olaf Scholz, tot social-democrat, comentează EFE.

Care sunt atribuțiile președintelui Germaniei

În Germania, funcţia de preşedinte federal este în principal una ceremonială, dar titularul acestuia semnează proiecte de lege, se află frecvent pe scena publică în interiorul şi în afara ţării şi vorbeşte despre probleme politice actuale, scrie DPA.

Steinmeier, în vârstă de 66 de ani, este al cincilea preşedinte german care este reales; înaintea lui, în 2009, a fost reales Horst Kohler, care a demisionat un an mai târziu.

Steinmeier a fost ministru de externe între 2005 şi 2009 şi între 2013 şi 2017; a fost, de asemenea, candidatul social-democrat la funcţia de cancelar la alegerile federale din 2009, în care a fost învins de Angela Merkel.

Alţi trei candidaţi nu au avut nicio şansă de reuşită împotriva lui Steinmeier: Gerhard Trabert, propus de Die Linke (Stânga), Max Otte, susţinut de Alternativa pentru Germania (AfD) şi Stefanie Gebauer, propusă de partidul Freie Wahler (Alegătorii liberi).

Ce a făcut Steinmeier după ce a fost reales

După ce a fost reales, Steinmeier a profitat de ocazie pentru a face apel la preşedintele rus Vladimir Putin să calmeze tensiunile legate de Ucraina.

''Fac apel la preşedintele Putin să slăbească laţul din jurul gâtului Ucrainei şi să ni se alăture în căutarea unei modalităţi de a păstra pacea în Europa'', a declarat Steinmeier, citat de DPA.

Putin nu ar trebui să facă greşeala de a subestima forţa democraţiei, a adăugat Steinmeier în discursul său, în care s-a referit, de asemenea, la impactul pandemiei asupra democraţiei germane.

 

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Olaf Scholz îi va spune lui Putin că un atac asupra Ucrainei va avea consecinţe dure, dar nu se așteaptă la rezultate (surse)

Olaf Scholz îi va vorbi președintelui Vladimir Putin despre ”consecințele dure” ale unui eventual atac asupra Ucrainei, la întâlnirea de săptămâna viitoare, dar nu se așteaptă la rezultate, a afirmat o sursă din guvernul Germaniei, potrivit Reuters.

Kremlinul râde în nas Vestului. Ambasadorul rus în Suedia: ”Ne ... pe sancțiunile Occidentului”

Rusiei nu îi pasă de riscurile unor sancţiuni occidentale în cazul invadării Ucrainei, a afirmat ambasadorul rus în Suedia, Viktor Tatarinţev, citat duminică de AFP.  

Rusia este îngrijorată de relocarea personalului misiunii OSCE în Ucraina

Rusia şi-a exprimat duminică îngrijorarea faţă de decizia unor ţări de a-şi reloca personalul din cadrul Misiunii speciale a OSCE de monitorizare a încetării focului în estul Ucrainei, din cauza amenințării unui atac rusesc, informează EFE.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.