Povestea impresionantă a câștigătoarei Premiului Nobel pentru Pace. Nu și-a mai văzut copiii de șapte ani
Ministerul iranian de Externe a condamnat vineri acordarea Premiului Nobel pentru Pace activistei pentru drepturile omului Narges Mohammadi, care este încarcerată, spunând că este o acţiune tendenţioasă ce urmăreşte politizarea premiului.
„Acţiunea Comitetului Nobel pentru Pace este o mişcare politică, în conformitate cu politicile intervenţioniste şi anti-iraniene ale unor guverne europene”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Nasser Kanaani, scrie Reuters, citată de News.ro.
„Comitetul Nobel pentru Pace a acordat un premiu unei persoane condamnate pentru încălcări repetate ale legii şi acte criminale, iar noi condamnăm acest lucru ca fiind părtinitor şi motivat politic”, a spus el într-o declaraţie transmisă de mass-media de stat.
Narges Mohammadi, militantă iraniană pentru drepturile omului, care este în închisoare şi care a primit vineri Premiul Nobel pentru Pace, şi-a sacrificat libertatea în cea mai mare parte a vieţii sale de adult şi trebuie să petreacă încă mulţi alţi ani în spatele gratiilor, dar cu toate acestea promite să continue să sfideze regimul clerical de la Teheran.
Mohammadi a devenit a doua femeie iraniană care primeşte premiul Nobel pentru Pace, urmând calea mentorului său, avocata Shirin Ebadi, care l-a primit în 2003 pentru activismul său în favoarea drepturilor omului.
„Leoaica” Narges și cuștile regimului
„În ciuda lanţurilor în care a fost pusă, Narges încă răcneşte ca o leoaică. Acesta este motivul pentru care regimul vrea să o zdrobească”, a scris Ebadi despre Mohammadi într-o prefaţă la cartea sa din 2020 „Tortura albă”, o colecţie de interviuri cu femei deţinute.
Cea mai recentă sentinţă a lui Mohammadi, pronunţată de autorităţile iraniene în 2022, înseamnă că ea este condamnată la un total de aproape 12 ani de închisoare, potrivit grupurilor de apărare a drepturilor. Femeia în vârstă de 51 de ani a intrat şi a ieşit din închisoare în mare parte din viaţa sa de adult.
Născută în oraşul Zanjan, în nordul Iranului, în 1972, într-o familie din minoritatea etnică azeră din Iran, Mohammadi şi-a început activismul în timp ce era studentă la Fizică la o universitate din apropiere, în Qazvin.
Potrivit cărţii sale, a fost arestată de cel puţin două ori în timpul studiilor. Şi-a continuat activismul şi a continuat să fie băgată după gratii pentru aceasta.
„La 16 noiembrie 2021, am fost arestată pentru a douăsprezecea oară şi condamnată la izolare pentru a patra oară în viaţa mea”, a scris ea.
În prezent, ea este încarcerată în faimoasa închisoare Evin din Teheran, care a găzduit mii de opozanţi politici ai guvernului teocratic iranian de la revoluţia iraniană din 1979, care l-a răsturnat de la putere pe şah şi a instaurat regimul clerical. Evin a fost, totodată, un loc de detenţie şi de tortură a opozanţilor şahului.
Soțul și gemenii lui Narges s-au refugiat în Franța. Nu și-au mai văzut mama de șapte ani
Soţul ei, Taghi Rahmani, care a fost, de asemenea, încarcerat în trecut pentru activism, şi copiii lor gemeni de 16 ani, Ali şi Kiana, trăiesc în exil în Franţa.
Rahmani a declarat, vineri, că nu şi-a mai văzut soţia de 15 ani, iar copiii lor nu şi-au văzut mama de şapte ani.
Narges Mohammadi a povestit că a urmărit din închisoare tulburările naţionale de anul trecut, după ce Mahsa Amini, o femeie de 22 de ani, a murit în custodia poliţiei morală. Amini fusese reţinută pentru că nu purta în mod corespunzător acoperământul pentru cap, hijabul, o infracţiune prevăzută de codul vestimentar pentru femei al Republicii Islamice.
Într-un articol de opinie pentru The New York Times publicat luna trecută la comemorarea morţii lui Amini, Mohammadi a declarat că ea şi alte deţinute de la Evin au scandat „Moarte Republicii Islamice” în timpul demonstraţiilor.
Premiul Nobel a fost acordat lui Mohammadi la doar câteva zile după ce o fată de 16 ani, Armita Geravand, a intrat în comă după un incident la metrou. Grupurile pentru drepturile omului susţin că fata şi-a pierdut cunoştinţa ca urmare a unei confruntări cu agenţii poliţiei moravurilor în metroul din Teheran din cauza faptului că nu purta hijab. Teheranul neagă că aceasta ar fi fost cauza şi spune că fata a suferit o cădere de tensiune şi s-a lovit la cap.
Comitetul care acordă premiul Nobel pentru Pace a declarat că îi onorează pe participanţii la demonstraţiile de anul trecut şi a cerut eliberarea lui Mohammadi. Ea a fost acuzată, printre altele, de răspândirea de "propagandă împotriva sistemului", activitate împotriva securităţii naţionale şi nesupunere civilă, potrivit Organizaţiei Mondiale împotriva Torturii, o coaliţie de ONG-uri pentru drepturile omului.
„Voi lupta”
Mohammadi suferă de probleme neurologice şi pulmonare şi a povestit în cartea sa că a fost bătută şi maltratată în timpul detenţiei. A făcut greve ale foamei şi sit-in-uri în timpul perioadei în care a stat în închisoare.
În cartea sa ea spune că, având în vedere sentinţele actuale şi cele anterioare, riscă până la 30 de ani de închisoare.
Mohammadi este cea de-a 19-a femeie care câştigă premiul Nobel pentru Pace, instituit în urmă cu 122 de ani.
După câştigarea premiului, ea a declarat că nu va înceta niciodată să lupte pentru democraţie şi egalitate, chiar dacă acest lucru ar însemna să rămână în închisoare.
„Voi continua să lupt împotriva discriminării necruţătoare, a tiraniei şi a opresiunii bazate pe gen din partea guvernului religios opresiv, până la eliberarea femeilor”, a spus ea într-o declaraţie citată de The New York Times.
