Pacient menţinut timp de un an în stare vegetativă pentru a "salva reputaţia spitalului"
Un bărbat a fost menţinut timp de un an în stare vegetativă de un spital din New Jersey, după ce a suferit un transplant de inimă, pentru a "salva reputaţia spitalului" în ceea ce priveşte rezultatul transplantelor de cord.
Pacientul nu a fost menţinut în viaţă la solicitarea sa sau a familiei, ci pentru că personalul medical a dorit să menţină statistica privind supravieţuirea după operaţie până la următoarea evaluare a programului de transplant de cord, conform ProPublica, citată de Live Science.
ProPublica este o organizaţie americană nonprofit cu baza la New York, care produce şi promovează jurnalismul de investigaţie în interes public.
"Nu sunt sigur dacă este etic, moral sau corect" dar este "pentru binele viitorilor pacienţi care vor avea nevoie de un transplant", a recunoscut directorul programului de transplant de inimă şi plămâni al spitalului, citat de un reporter ProPublica.
Ceea ce a descoperit ProPublica este o încălcare incredibilă a eticii medicale - şi nu doar pentru că pacientul sau familia sa au fost privaţi de dreptul de a lua o decizie în acest caz. Pentru a înţelege prin ce a trecut acest pacient trebuie să ştim ce presupune să te afli în stare vegetativă, notează Live Science. Starea vegetativă diferă de comă sau de moartea cerebrală. O persoană care rămâne în stare vegetativă timp de peste un an are şanse foarte mici să-şi mai revină şi în tot acest timp poate avea dureri sau poate simţi disconfort. În acest caz, personalul spitalului a prioritizat propriul interes faţă de calitatea vieţii pacientului.
Darrel Young, 61 de ani, a suferit o intervenţie de transplant de cord la 21 septembrie 2018, la Newark Beth Israel Medical Center. Young nu s-a mai trezit niciodată de sub anestezie şi a rămas în stare vegetativă. Dacă ar fi murit, rata de supravieţuire pentru pacienţii din programul de transplant de inimă al acestui spital ar fi scăzut la 84,2% - ceea ce ar fi atras controale din partea autorităţile federale americane.
Într-o înregistrare obţinută de jurnaliştii de investigaţii de la Pro Publica, directorul programului de transplant al spitalului, Dr. Mark Zucker, a susţinut că "Young trebuie menţinut în viaţă cel puţin până la data de 30 iunie". La acea dată, o organizaţie cu finanţare federală care monitorizează rata de supravieţuire după acest tip de intervenţii chirurgicale îşi publica noul raport. "Dacă nu e mort în acest raport, chiar dacă va fi mort în următorul, devine o problemă care poate să mai aştepte 6 luni", susţine Zucker în înregistrare.
Astfel, Darrel Young a fost menţinut în viaţă, în stare vegetativă. Dar ce înseamnă acest lucru? De multe ori se produc confuzii între "starea vegetativă", "comă" sau "moartea cerebrală", însă există distincţii clare între aceste condiţii.
Atunci când auzim de "stare vegetativă", imaginea care ne apare în faţa ochilor este cea a unui pacient rămas nemişcat pe un pat de spital, care nu răspunde la stimuli externi şi cu un monitor cardiac care bipăie pe fundal. În realitate, pacienţii aflaţi în stare vegetativă se pot mişca, pot geme şi îşi pot deschide ochii, conform spitalului universitar Johns Hopkins Medicine. Deşi starea de conştienţă este diminuată, un pacient vegetativ poate avea spasme musculare involuntare şi poate reacţiona la sunete puternice precum şi la durere. Astfel de pacienţi îşi pot continua ciclul somn-veghe. Ei se pot trezi dimineaţa şi pot adormi noaptea, la fel ca atunci când duceau o viaţă normală.
La prima vedere, un pacient în stare vegetativă pare a fi în comă, însă pacienţii în stare comatoasă răspund la foarte puţini stimuli externi.
Atât pacienţii în stare vegetativă cât şi cei în comă îşi păstrează anumite funcţii cerebrale de bază, adică pot respira singuri şi păstrează şi alte reflexe, cum ar fi dilatarea pupilei ca răspuns la o lumină puternică, conform organizaţiei care se ocupă de donarea de organe Finger Lakes Donor Recovery Network. Pacienţii în comă însă nu-şi deschid ochii şi nu vorbesc. Ei pot ieşi din această stare în câteva zile sau pot trece din comă într-o stare vegetativă, conform Johns Hopkins Medicine.
Atunci când un pacient intră într-o comă profundă, chiar şi activitatea electrică a creierului poate înceta, însă există studii care susţin că până şi aceşti pacienţi îşi pot reveni.
Moartea cerebrală este cu totul altceva. Atunci când se produce moartea cerebrală, principalul organ al corpului îşi pierde complet funcţiile, conform Cleveland Clinic. Aceşti pacienţi pot să transpire sau pot să aibă mişcări spontane ale membrelor, dar sunt complet inconştienţi, nu răspund la niciun fel de stimuli şi nu pot respira fără ajutorul aparatelor. Medicii folosesc un test prin care saturează sângele unui pacient cu oxigen şi apoi îl scot de la aparatul de ventilaţie, pentru a observa dacă se declanşează respiraţia neasistată. Anumite niveluri de dioxid de carbon din sângele arterial al pacientului, precum şi reluarea funcţiei respiratorii indică, de obicei, faptul că acesta nu se află în moarte cerebrală.
Dacă însă pacientul nu manifestă un răspuns respirator, atunci pot fi declaraţi decedaţi, atât din punct de vedere clinic cât şi juridic.
Chiar şi din profunzimea stării vegetative în care se afla, Darrel Young îşi deschidea din când în când ochii, conform ProPublica, însă în dosarul său medical se preciza că "nu răspunde la stimuli" şi că are aparenţa unei encefalopatii (ceea ce înseamnă că avea creierul afectat). Creierul lui Darrel Young a fost afectat în cursul intervenţiei de transplant, notează Live Science.
Medicii nu pot prezice cu uşurinţă ce pacient îşi va reveni dintr-o stare vegetativă indusă de traumatisme ale creierului, însă există nişte proceduri de monitorizare a activităţii cerebrale care pot indica atunci când există o probabilitate mai mare de refacere. Un studiu din 2017 indica faptul că stimularea nervoasă îi poate ajuta pe pacienţii aflaţi în stare vegetativă să-şi revină, chiar şi în cazul în care această stare s-a prelungit timp de peste 10 ani.
Însă în general, pacienţii aflaţi în stare vegetativă timp de peste 4 săptămâni sunt consideraţi a avea o probabilitate mică să-şi mai revină. În cazul în care această stare se prelungeşte mai mult de un an, şansele de revenire sunt minime, conform Universităţii Johns Hopkins. Astfel, deşi medicii de la spitalul Newark Beth Israel le-au spus membrilor familiei lui Young că pacientul ar putea să-şi "revină complet", de fapt ei nu se aşteptau la aceasta, conform ProPublica. Cu toate acestea, au continuat să menţină pacientul în viaţă.
Pacienţii pot fi menţinuţi în viaţă în stare vegetativă atât timp cât primesc îngrijirile medicale necesare - aici sunt incluse apa şi o nutriţie adecvată, de obicei prin intermediul unui tub pentru hrănire, menţinerea tonusului muscular prin terapii specifice şi prevenirea îmbolnăvirilor care au drept cauză imobilizarea la pat a pacientului.
În perioada în care a fost menţinut în stare vegetativă, pacientul Darrel Yung a primit tratament pentru pneumonie, accidente vasculare cerebrale, convulsii şi o infecţie fungică, conform investigaţiilor jurnalistice. Peste noapte, pacientul era plasat pe un aparat de ventilaţie pentru a-i susţine funcţia respiratorie, iar o asistentă îi curăţa mucusul de pe căile aeriene superioare de câteva ori pe zi, tot pentru a-i ajuta respiraţia.
Darrel Young a supravieţuit la un an după operaţie, iar spitalul Newark Beth Israel a reuşit să-şi păstreze intactă rata de supravieţuire după intervenţii de transplant de cord. Apoi, familia pacientului a fost informată că acesta poate fi transferat la o facilitate specializată în îngrijiri paliative. Sora sa a întrebat de ce medicii doresc să-l mute, după ce l-au ţinut un an în spital. Nu a primit niciun răspuns clar, mai notează Live Science.
