O sondă spațială sovietică se îndreaptă spre Pământ după 50 de ani de la lansare. Cercetătorii nu știu încă unde va cădea
O bucată din sondal Kosmos 482, lansată de URSS în urmă cu mai bine de jumătate de secol, se îndreaptă cu vitează către Pământ. Din nefericire, oamenii de știință nu au putut stabi unde s-ar putea prăbuși.
Sonda Kosmos 482, fabricată și lansată de U.R.S.S. în 1972, a fost construită ca parte a programului Venera care a colectat date de pe suprafața infernală a planetei Venus. Dar o defecțiune a unei trepte superioare a rachetei Soyuz care a ridicat nava spre cer a compromis misiunea sa, lăsând nava fără viteza necesară pentru a ajunge la destinație și abandonând-o pe o orbită eliptică în jurul planetei noastre, notează Live Science.
Acum, o analiză telescopică efectuată de un cercetător a dezvăluit că resturile sondei eșuate urmează să se întoarcă pe Pământ în mod iminent, undeva în jurul datei de 10 mai, cu o eroare de câteva zile.
„Deoarece acesta este un modul de aterizare care a fost proiectat să supraviețuiască trecerii prin atmosfera planetei Venus, este posibil ca el să supraviețuiască intact reintrării prin atmosfera terestră și impactului”, a scris într-o postare pe blog Marco Langbroek, cercetor la Universitatea Tehnică Delft din Țările de Jos, care a descoperit iminenta întoarcere a modulului de aterizare. „Riscurile implicate nu sunt deosebit de ridicate, dar nici nu sunt zero”.
Sonda a plutit prin spațiu vreme de 50 de ani
Kosmos 482 a fost construită ca o sondă „soră” a sondei Venera 8, care a fost lansată în iulie 1972 pentru a deveni a doua navă (după Venera 7) care a aterizat pe suprafața arzătoare a planetei Venus. Odată ajunsă acolo, Venera 8 a transmis date de pe Venus timp de puțin peste 50 de minute înainte de a fi prăjită de atmosfera extrem de fierbinte a planetei neospitaliere.
În urma lansării sale eșuate, Kosmos 482 s-a rupt în două bucăți constând din corpul principal și modulul de aterizare. Primul a reintrat în atmosfera Pământului la nouă ani de la lansare, pe 5 mai 1981, în timp ce nava de coborâre a rămas prinsă pe o orbită care se degradează lent și care persistă de mai bine de 50 de ani.
Langbroek preconizează că, atunci când modulul de aterizare de 495 de kilograme și 1 metru se va întoarce pe Pământ, acesta se va deplasa cu o viteză de aproximativ 242 km/h, astfel încât el compară riscul de impact cu cel al unui meteorit. În ceea ce privește locul unde va ateriza sonda, Langbroek spune că este încă prea devreme pentru a spune.
„Cu o înclinație orbitală de 52 de grade, sonda Kosmos 482 ar putea coborî oriunde între 52 de grade latitudine nordică și 52 de grade latitudine sudică”, a scris el într-un articol pentru The Space Review. „Aceasta include o mare parte din Europa și Asia de latitudine sudică și medie, precum și America și întreaga Africă și Australia. Desigur, cele mai mari șanse sunt ca aceasta să aterizeze într-unul dintre oceane, așa cum a făcut-o misiunea eșuată Phobos-Grunt Venus la 15 ianuarie 2011.”
