Noul emir al Kuweitului este Nawaf al-Ahmad al-Sabah. Doliu de 40 de zile după moartea fostului emir

Nawaf al-Ahmad al-Sabah

Prinţul moştenitor Nawaf al-Ahmad al-Sabah a fost numit emir de cabinetul ţării după ce fratele său Sabah al-Ahmed al-Sabah a murit marţi, la vârsta de 91 de ani, relatează Reuters şi AFP.

Anunţul cabinetului a fost citit la televiziunea de stat. Potrivit constituţiei Kuweitului, prinţul de coroană devine automat emir şi preia puterea după ce depune jurământul în faţa parlamentului. Potrivit unei postări a preşedintelui parlamentului, el va depune jurământul miercuri, la ora locală 11.00.

Sabah al-Ahmed Al Sabah se afla internat într-un spital din SUA din luna iulie în urma unei intervenţii chirurgicale suferite în ţara sa, pentru o boală neprecizată. Potrivit cabinetului din Kuweit, emirul a murit la ora locală a SUA 16.00. Cabinetul kuweitian a decretat o perioadă de doliu de 40 de zile după moartea fostului emir.

Nawaf al-Ahmad al-Sabah a fost desemnat prinţ moştenitor în 2006, datorită popularităţii sale în sânul familiei. Născut în 1937, Nawaf este al cincilea fiu al şeicului Ahmed Al-Jaber Al-Sabah, care a condus Kuweitul din 1921 şi până la moartea sa, în 1950.

Noul emir a ocupat mai multe posturi în guvernul kuweitian.

Citește și
Trump
Donald Trump vrea să impună tarife vamale Chinei pentru că „trimite fentanil” în SUA, via Canada și Mexic

El era ministru al apărării în 1990, la momentul invadării emiratului de către forţele irakiene ale lui Saddam Hussein. Războiul din Golf s-a încheiat în 1991 prin intervenţia SUA în fruntea unei coaliţii militare internaţionale.

După eliberarea Kuweitului, şeicul Nawaf a fost numit ministru al afacerilor sociale şi al muncii, înainte de a prelua preşedinţia Gărzii naţionale în 1994.

El a revenit în guvern ca ministru de interne în 2003. În acelaşi an, el a fost numit vicepremier însărcinat cu lupta împotriva terorismului, până când a devenit prinţ moştenitor trei ani mai târziu, în 2006.

Noul emir ajunge la putere într-un context de puternice tensiuni între aliaţii săi american şi saudit şi rivalul lor iranian, cu care Kuweitul întreţine bune relaţii.

Ţara sa încearcă să facă oficiul de mediator în criza diplomatică care opune din 2017 Qatarul, pe de o parte, şi mai multe ţări din Golf, pe de alta.

Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrein şi Egipt au rupt la jumătatea lui 2017 relaţiile cu Qatarul, pe care îl acuză că susţine mişcări islamiste radicale, ceea ce Doha neagă, şi că este prea apropiat de Iran.

Ca şi Omanul, care are un nou sultan din acest an, Kuweitul se afişează ca un stat neutru care dialoghează cu toată lumea, de la Washington până la Teheran, trecând prin Riad şi Doha.

Articol recomandat de sport.ro
Dan Șucu pregătește o nouă lovitură! Care ar putea fi al treilea club deținut de omul de afaceri
Dan Șucu pregătește o nouă lovitură! Care ar putea fi al treilea club deținut de omul de afaceri
Citește și...
Țara care nu mai are bani pentru plata salariilor după luna octombrie
Țara care nu mai are bani pentru plata salariilor după luna octombrie

Ministrul de Finanţe din Kuweit, a informat Parlamentul că Trezoreria dispune de lichidităţi în valoare de 2 miliarde de dinari (6,6 miliarde de dolari) și nu va putea plăti salariile bugetarilor în luna noiembrie, transmite Bloomberg.

Recomandări
Cine e Cristina Târteață, funcționara care l-a certat pe Ilie Bolojan: membru PSD, a avut funcții în instituții de stat
Cine e Cristina Târteață, funcționara care l-a certat pe Ilie Bolojan: membru PSD, a avut funcții în instituții de stat

S-a lăsat cu revoltă în Senatul României, după ce Ilie Bolojan, președintele Camerei Superioare a Parlamentului, a anunțat că vrea să desființeze în jur de 180 de posturi bugetate.

România vrea să amâne închiderea centralelor pe cărbune. Ministrul Energiei: „O perioadă de timp, poate până în 2032”
România vrea să amâne închiderea centralelor pe cărbune. Ministrul Energiei: „O perioadă de timp, poate până în 2032”

Centralele pe cărbune ar putea avea viitor în România, deși legea actuală prevede clar închiderea lor completă în următorii ani.

Problema ignorată de autorități: Aproximativ 75% din români vor fi obezi în 10 ani. Nu există tratamente decontate
Problema ignorată de autorități: Aproximativ 75% din români vor fi obezi în 10 ani. Nu există tratamente decontate

Obezitatea este recunoscută ca boală cronică în România, însă doar pe hârtie, pentru că statul nu a pus la punct şi programe speciale care să îi ajute pe pacienţi.