Noua realitate din Europa: Obiecţiile lui Viktor Orbán pe subiectul Ucraina vor fi luate în calcul - şi ignorate rapid

62513371
IMAGO

Liderii europeni nu se mai bazează pe Ungaria pentru a susţine poziţiile politice-cheie cu privire la Ucraina, dar asta nu înseamnă că Budapesta nu mai poate face probleme, scrie POLITICO.

În condiţiile în care toţi liderii UE, cu excepţia prim-ministrului Ungariei, au susţinut la summitul de joi o declaraţie prin care şi-au reafirmat sprijinul neclintit pentru integritatea teritorială a Ucrainei.

Preşedinţii şi prim-miniştrii din întregul bloc european s-au întâlnit joi la Bruxelles pentru a semna o serie de noi angajamente, de la competitivitatea economică la pieţele financiare. Dar, de departe, cea mai spinoasă problemă, ca întotdeauna, a fost acordarea de sprijin pentru Ucraina, premierul ungar Viktor Orbán opunându-se în mod constant oricăror eforturi de intensificare a ajutorului militar sau de avansare a cererii ţării de a deveni membră a Uniunii Europene.

Reguli vechi, obiceiuri noi 

 

Regulile care impun, în mod normal, ca toate cele 27 de ţări ale UE să convină asupra unei declaraţii comune pentru ca aceasta să poată fi emisă în numele Consiliului European au fost în centrul atenţiei în urmă cu două săptămâni, când Orban a încercat din nou să deraieze propunerile ca Europa să umple golul lăsat de reducerea ajutorului american pentru Kiev.

Atunci însă, un text convenit de restul celor 26 de ţări a fost anexat la celelalte rezoluţii, care au fost aprobate în unanimitate. Şi, deşi Ungaria nu şi-a dat acordul, textul a fost totuşi publicat ca o concluzie oficială a Consiliului European. Această tactică pare să funcţioneze, iar diplomaţii au declarat pentru POLITICO că intenţionează să o folosească din nou.

„Declaraţia de astăzi privind Ucraina va fi emisă ca o anexă în numele celor 26”, a declarat un diplomat UE de rang înalt. „Aceasta este noua normalitate. Şi este util atunci când vine vorba de intenţii politice. Totuşi, poate că pe parcurs vom întâmpina alte probleme”, a admis diplomatul.

Obiecţiile Ungariei sunt luate în calcul - şi ignorate rapid

 

Între timp, a adăugat un alt înalt oficial UE, obiecţiile Ungariei sunt luate în calcul - şi ignorate rapid. „După 6 martie, nimeni nu are îndoieli că există divergenţe cu un stat membru. Obiectivul ar trebui să fie întotdeauna acela de a ajunge la aceleaşi concluzii toţi 27 - dar dacă acest lucru nu este posibil, dacă diviziunea strategică este menţinută, şi avem toate indiciile că este menţinută, atunci vom merge mai departe cu 26”, a declarat oficialul.

Liderii europeni au obţinut o victorie majoră la ultimul Consiliu European de la începutul acestei luni, când au obţinut sprijinul slovacului Robert Fico, făcându-l să nu-şi mai unească forţele cu Ungaria.

În cele din urmă, însă, formularea dură care ameninţă cu sancţiuni suplimentare asupra energiei şi bunurilor comerciale ruseşti ar putea însemna prea puţin, având în vedere că punerea sa în aplicare efectivă la nivelul UE necesită încă unanimitate - iar Ungaria a blocat în repetate rânduri propunerile de a restrânge lacunele rămase.

„Orbán a ales izolarea şi o cale a democraţiei iliberale împotriva interesului evident al UE şi, de fapt, al Ungariei. I s-au oferit multe oportunităţi şi a respins mâna întinsă”, a declarat un al doilea diplomat. „Securitatea Europei este o problemă prea serioasă pentru a o negocia cu o singură persoană care vede lucrurile cu 180 de grade diferit de toţi ceilalţi”, a completat diplomatul. „Dacă el crede că o poate face mai bine mergând singur, nu cred că mulţi ar încerca să îl oprească”, a adăugat diplomatul.

Un proiect al declaraţiei privind Ucraina, văzut de POLITICO, reafirmă „sprijinul continuu şi neclintit al UE pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional”.

„Uniunea Europeană îşi menţine abordarea „pace prin forţă”, care necesită ca Ucraina să fie în cea mai puternică poziţie posibilă, cu propriile capacităţi militare şi de apărare robuste ca o componentă esenţială”, se arată în declaraţie.

Între timp, un al treilea diplomat european de rang înalt a declarat că, deşi blocul salută eforturile preşedintelui Donald Trump de a încerca să pună capăt războiului, nu se aşteaptă ca Moscova să îşi schimbe poziţia prea curând.

Articol recomandat de sport.ro
Marin Takahashi își pune fanii pe jar! Pictorial incendiar cu japoneza tatuată
Marin Takahashi își pune fanii pe jar! Pictorial incendiar cu japoneza tatuată
Citește și...
Donald Trump forțează pacea cu Teheranul: Fără un acord „nu va mai rămâne nimic din Iran”

Preşedintele american Donald Trump a avertizat duminică, pe platforma sa Truth Social, că „nu va mai rămâne nimic din Iran” dacă acesta nu semnează un acord cu Statele Unite, în timp ce negocierile dintre cele doua ţări continuă să fie în impas.

Soferul de la Modena, anchetat pentru masacru. Uneia dintre victimele sale i s-a amputat un picior

Opt oameni au fost răniți în orașul Modena din nordul Italiei, după ce o mașină a intrat în viteză pe un trotuar înțesat de trecători. Patru dintre răniți sunt spitalizați în stare gravă.

Donald Trump anunță „liniștea dinaintea furtunii” după blocajul negocierilor dintre SUA și Iran

Donald Trump a publicat pe platforma lui socială imagini generate de inteligenta artificiala care avertizează asupra "liniștii dinaintea furtunii".

Recomandări
Tinerii sub 35 de ani ar putea cumpăra prima casă cu TVA redus. Ce prevede proiectul

Cu o piață a locuințelor cu prețuril exorbitante, tranzacțiile imobiliare sunt în scădere. Iar potrivit datelor oficiale, decalajul este de peste 15% față de anul trecut.

Mai mult de jumătate dintre români vor alegeri anticipate, arată un sondaj CURS. Partidul care conduce în intenția de vot

Mai mult de jumătate dintre români consideră că este nevoie de alegeri anticipate. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, pe primul loc s-ar clasa AUR, urmat de PSD, PNL, USR şi UDMR, arată un sondaj CURS realizat în perioada 1-14 mai.

Cartoful românesc, o specie pe cale de dispariție. Ce a mai rămas din institutul care trebuie să producă soiuri noi

„Agricultură fără rădăcini”, partea I. Revenim la o temă ce ne privește pe toți: ce punem pe masă? Vorbim despre cartof, al doilea cel mai consumat aliment al românilor, dar și despre cercetarea agricolă aflată pe marginea prăpastiei.