NATO împlineşte 75 de ani. Declarația lui Stoltenberg. „Cea mai puternică alianţă din istorie”
NATO marchează, joi, 75 de ani de la înfiinţare, mai preocupată ca niciodată de Ucraina, care se zbate pe front din cauza lipsei de muniţie şi arme pentru a contracara presiunea tot mai mare a forţelor ruseşti, informează AFP.
Înfiinţată la 4 aprilie 1949, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord a "construit cea mai puternică alianţă din istorie", potrivit secretarului său general Jens Stoltenberg.
Şaptezeci şi cinci de ani mai târziu, Europa "se confruntă cu un război la o scară pe care o credeam încheiată", a declarat Jens Stoltenberg, care a preluat conducerea NATO în urmă cu zece ani, la câteva luni după ce Rusia a anexat Crimeea.
Alianţa Atlantică este "mai puternică, mai unită şi mai mare decât oricând", având astăzi 32 de membri, dintre care doi, Finlanda şi Suedia, au aderat după invazia rusă în Ucraina la 24 februarie 2022, a spus miercuri secretarul de stat american Antony Blinken.
Cu toate acestea, ea este acum ameninţată de războiul din Ucraina, un conflict nemaiîntâlnit pe teritoriul european de la cel de-al Doilea Război Mondial, dar şi de incertitudinile legate de implicarea Americii în Europa.
Miercuri, Stoltenberg nu şi-a ascuns îngrijorarea faţă de situaţia de pe linia frontului din Ucraina, cerând aliaţilor să răspundă rapid la "nevoile urgente" ale ţării în materie de muniţii, artilerie şi, mai ales, de echipamente de apărare antiaeriană.
Trupele ruseşti sunt pregătite să sufere pierderi considerabile pentru câştiguri teritoriale minime, cu "foarte puţin respect pentru viaţa umană", a precizat el. De aceea, situaţia de pe front este atât de dificilă", a insistat el.
Soldaţii ucraineni sunt nevoiţi să raţionalizeze obuzele de artilerie pe care le lansează asupra ruşilor, deoarece nu primesc suficiente, a mai arătat Stoltenberg.
"Rachete în fiecare zi"
"Ucraina este în prezent singura ţară din lume care se apără de rachete balistice aproape în fiecare zi", a declarat miercuri ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, la sosirea sa la sediul NATO din Bruxelles.
De aceea, "toate rachetele Patriot" - folosite pentru apărarea antiaeriană - "disponibile în lume" ar trebui trimise "cât mai curând posibil" ucrainenilor, a declarat el la X.
Confruntat cu această lipsă, Stoltenberg a pledat pentru un angajament "previzibil" şi "pe termen lung" al aliaţilor faţă de Ucraina. El a vorbit despre crearea unui fond de un miliard de euro pe cinci ani pentru a stabiliza acest angajament, o cifră primită cu scepticism de unii dintre ei, inclusiv de Germania.
La rândul lor, Franţa, Germania şi Polonia au sugerat miercuri, într-o declaraţie comună, că toate ţările NATO ar trebui să se angajeze să cheltuiască 2% din PIB-ul lor pentru apărare. În prezent, doar vreo douăzeci de ţări îndeplinesc acest obiectiv, deşi toate au fost de acord cu el în urmă cu zece ani.
Stoltenberg a deplâns, de asemenea, faptul că un pachet de ajutor american în valoare de peste 60 de miliarde de dolari a fost blocat în Congres din cauza unui veto al parlamentarilor republicani în favoarea fostului preşedinte american Donald Trump.
Incertitudinile legate de acest angajament al SUA afectează viitorul Alianţei. Liderii europeni ai NATO se tem în special de o posibilă revenire a miliardarului la Casa Albă.
Etichete: alianta, Jens Stoltenberg, NATO, Ucraina,
Dată publicare:
