Ce avem de învățat din modelul de regenerare urbană a Barcelonei. Mașinile dispar, iar oamenii preferă acum bicicletele

Nu doar că s-au amenajat centuri ale orașelor pentru bicicliști, dar în gări există garaje speciale și parcări amenajate destinate lor. Mulți navetiști au renunțat astfel și la mașina personală dar și la transportul în comun.

Ce fac catalanii după ce au construit bine șosele de centură aerisite, drumuri de legătură pe distanțe mari, care fluidizează traficul, plus bulevarde care să interconecteze localități învecinate, așa cum nu prea găsim pe la noi? Se apucă să le transforme.

E un proces de regenerare urbană început din anii 2000 prin care accentul se pune pe mobilitate, în corelare cu reducerea emisiilor de carbon.

Așa că în aceste locuri specialiștii Zonei Metropolitane împreună cu primarii au decis că mobilitatea nu mai poată fi dată de mașini, alternativa? Transport în comun și străzi în care spațiul pentru biciclete și pietoni este sporit.

Citește și

FC Barcelona l-a demis pe Xavi Hernandez. Cine va fi noul antrenor al formației catalane

De ce Bela Karoly a căzut în dizgrația regimului comunist. Oficialii români au fost îngroziţi de ce a făcut la Moscova

Javier Ortigosa, director Biroul Urbanistic al AMB: „Acum, când vorbim despre schimbări climatice și de nevoia de mai multă mobilitate sustenabilă, vedem cu toții că opțiunile așa zis sustenabile nu sunt cele mai bune. Purtăm multe discuții referitor la mobilitate, de integrarea unei infrastructuri noi, de mobilitate și includem toate aceste provocări în strategia de planificare urbană.”

Mașinile sunt scoase la marginea Zonei Metropolitane, unde centurile preiau traficul și îl redirecționează. Liniile de metrou au fost extinse și în afara orașului Barcelona, iar la fiecare stație mărginașă există câte o parcare mare, care funcționează pe principiul park & ride. Oamenii își lasă mașina și intră în zonele aglomerate cu transportul în comun.

Conexiunile sunt bune și cu trenul între localitățile înșirate, iar la gări au fost amenajate o serie de garaje speciale, unde călătorii își pot lăsă bicicletele cu care vin din cartiere sau din comunele învecinate.

Javier Ortigosa, director Biroul Urbanistic al AMB: „Am făcut un studiu și au calculat că 90% din deplasările zilnice se fac pe distanțe mai mici de 10 kilometri, în zona metropolitană. Aceste deplasări scurte se pot face cu bicicleta normală sau electrică.”

Rossend Bosch Casadevall, responsabil proiect parcaje biciclete: „Poți merge și cu bicicleta la Barcelona, dar e mai ușor să vii aici să iei trenul. Să mergi cu bicicleta de acasă până aici, apoi iei trenul până în centrul Barcelonei și acolo poți lua alte bibiclete, care sunt de închiriat, până la birou.
Reporter: Un traseu bicicletă, tren, bicicletă?
Rossend Bosch Casadevall, responsabil proiect parcaje biciclete: Da, e posibil și e mai bine decât să parcurgi întreaga distanță doar cu bicicleta.”

În zona metropolitană au apărut în ultimii ani și autostrăzile pentru biciclete. E vorba de trasee, de 10 până la 35 de kilometri, care brăzdează arealul și te îndeamnă să mergi pe două roți. Așa a fost transformat pe 12 kilometri, Bulevardul C 245.

De-a lungul a patru localități vecine, căile de acces pentru bicicliști sunt late și dublate de benzi pentru autobuze electrice. Pentru mașini mici a mai rămas doar o bandă și în cele mai multe intersecții ale arterei șoferii dau prioritate bicicliștilor, atunci când traseul celor din urmă ajunge pe mijlocul carosabilului.

Biciclist: „E mai rapid și vreau să ajung repede la serviciu, mai repede decât cu autobuzul.”
Reporter: Ai o mașină? Ai nevoie de mașină?
Biciclist: Nu”

Ruth Lamas, director de proiect transport biciclete: „Prioritizăm transportul public și mobilitatea activă.”

Specialiștii zonei metropolitane spun că toate schimbările apar pe fondul unor studii de trafic rugiroase, care prezintă și soluții pentru șoferi, atunci când le este limitat accesul.

Javier Ortigosa, director Biroul Urbanistic al AMB: „Schimbarea e dificilă, tranziția nu e ușoară, dar știm care este ținta noatră și știu toți localnicii. Trebuie să ne schimbăm modul de deplasare.”

Și în orașul Barcelona, în ultimii patru ani a început o reconversie a străzilor. Aceasta, de exemplu, s-a transformat complet, iar mașinile mici împart banda de circulație cu transportul în comun.

Jumătate din trama stradală, adică din zona cu asfalt e pentru biciclete și pentru trotuare care au primit băncuțe și copaci. Spațiul public te îmbie sau te obligă să renunți la condus.

Zona Metropolitană are localități traversate de calea ferată, unde orașele sunt împărțite practic. La Sant Feliu de Llobregat a demarat de curând un proiect uriaș denumit Rambla Major, prin care se vor amenaja practic noi bucăți de oraș peste liniile de tren în locul actualelor pasarele pietonale.

Rossend Bosch director de proiect, Biroul de Mobilitate Sustenabilă: „Vor uni cele două părți ale orașului. Va fi o zonă pietonală, cu spații publice, transport public, piste de biciclete, și spații prin care să poți merge pe jos, locuri de joacă pentru copii. ”

Aici este 62 de milioane de euro finanțarea fiind și din bani europeni, proiectul se face prin PNRR. E nevoie de exproprieri, de anularea unor spații verzi și reconfigurarea unor intersecții, dar într-un final, locul va fi unul prietenos cu pietonii și bicicliștii care ajung la gară.

Articol recomandat de sport.ro

Sârbii, nemiloși cu fotbaliștii din Kosovo după ce au văzut cum au lăsat vestiarul de pe Arena Națională