Macron a acuzat extrema dreaptă că își dorește să „părăsească NATO” și de „ambiguitate” față de Rusia
Preşedintele Emmanuel Macron a acuzat extrema dreaptă franceză că menţine o "ambiguitate faţă de Rusia" şi a criticat dorinţa acesteia de a "părăsi NATO".
În acelaşi timp, "extrema stângă reprezintă o viziune balcanizată a politicii noastre, a diplomaţiei noastre", a adăugat într-o conferinţă de presă şeful statului, apreciind că această postură "nu este posibilă nici în ceea ce priveşte Ucraina, nici în ceea ce priveşte Orientul Mijlociu".
Preşedintele francez a propus lărgirea bazei a ceea ce a fost majoritatea sa liberală, ca răspuns la cele două blocuri care includ extrema dreaptă şi extrema stângă, în perspectiva alegerilor legislative anticipate, notează EFE. "Ne aflăm într-un moment istoric pentru ţara noastră", a subliniat Macron.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
În pofida popularităţii sale în scădere şi a sondajelor care dau Adunarea Naţională (Rassemblement National /RN/, extrema dreaptă) favorită la alegerile din 30 iunie şi 7 iulie, Emmanuel Macron a cerut partidelor din majoritatea sa să intre în discuţii cu alte formaţiuni politice care vor fi "ştiut să spună nu extremelor" pentru a "construi un proiect comun sincer şi util ţării" pentru a "guverna".
"Sper să se reunească, atunci când va veni momentul, înainte sau după (alegeri), bărbaţii şi femeile de bună credinţă care împreună vor fi spus nu extremelor", a afirmat Emmanuel Macron, dând instrucţiuni partidelor din majoritatea sa să înceapă discuţii cu alte formaţiuni politice, respingând extrema dreaptă pentru că ar promova "excluziunea" şi acuzând extrema stângă ca fiind "antisemită" şi "antiparlamentară".
În primul său discurs public de la dizolvarea Adunării Naţionale duminică, şeful statului a subliniat de asemenea nevoia de "clarificări", în încercarea de a justifica această decizie, care a aruncat ţara în incertitudine şi a provocat implozia dreptei republicane în legătură cu o posibilă alianţă cu RN.
"Îmi asum întreaga responsabilitate pentru că am pus în mişcare un proces de clarificare. În primul rând, pentru că poporul francez ne-a cerut aceasta duminică. Atunci când 50% dintre francezi votează la alegeri, iar tu ai o majoritate relativă în Adunare, nu poţi să le spui: 'Continuăm ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat'", a declarat el.
"Voturile exprimate (la alegerile europene) plasează forţele de extremă dreapta la aproape 40% şi extremele (de dreapta şi de stânga) la aproape 50%. Acesta este un fapt politic care nu poate fi ignorat", a subliniat preşedintele francez, citat şi de Reuters.
"V-aţi exprimat furia, mesaj primit. Dar este oare exprimarea furiei răspunsul la viaţa voastră de zi cu zi? Eu spun că nu", a afirmat Macron, adăugând că partidele de stânga şi de dreapta "construiesc entităţi politice, dar în niciun caz majorităţi pentru a guverna".
Macron s-a axat pe atacarea, pe de o parte, a propunerilor partidului de extrema-dreaptă Adunarea Naţională (RN) a Marinei Le Pen, căreia liderul republicanilor conservatori LR, Eric Ciotti, i-a propus o alianţă; dar şi a coaliţiei de partide de stânga şi ecologiste, inclusiv La France Insoumise (LFI) a lui Jean-Luc Melenchon.
