Război în Ucraina, ziua 92. Lavrov: Kievul plănuia să lanseze o ofensivă în Donbas pe 8 martie, să ia teritoriul

Ungaria are nevoie de până la 4 ani pentru a renunţa la ţiţeiul rusesc, spune şeful de cabinet al premierului Orban

Ungaria are nevoie de 3 ani şi jumătate până la 4 pentru a renunţa la ţiţeiul rusesc şi să facă investiţii uriaşe pentru a-şi ajusta economia până când se ajunge la o înţelegere cu privire la toate chestiunile, şi nu poate sprijini embargoul petrolier propus de UE, a declarat joi şeful de cabinet al prim-ministrului ungar, citat de Reuters.

Şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, a declarat pentru agenţia Reuters că nu perioada de tranziţie este cea mai mare problemă care stă în calea unui acord, conform Agerpres. 

Comisia Europeană a propus în această lună noi sancţiuni împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei, dar are nevoie de sprijinul unanim al tuturor celor 27 de state membre ale UE, iar Ungaria, fără ieşire la mare şi care depinde puternic de importurile de petrol ruseşti printr-o conductă, le-a blocat.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru RT Arabic că potrivit datelor obținute în timpul "operațiunii speciale ruse din Ucraina", Kievul plănuia să lanseze o ofensivă în Donbas pe 8 martie și să pună mâna pe aceste teritorii, dar Moscova a prevenit această lovitură.

"Am explicat deja de ce nu am mai putut rămâne inactivi. Ceea ce am găsit pe pozițiile armatei ucrainene în timpul operațiunii militare speciale ne confirmă că am reușit la timp, deoarece Planul B era planificat pentru 8 martie. Uriașul grup al Forțelor Armate ucrainene, desfășurat până la jumătatea lunii februarie pe linia de contact cu Donbasul, plănuia să pună mâna pe aceste teritorii cu forța, încălcând grav acordurile de la Minsk, rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU”, a spus ministrul, citat de  agenția de presă de stat din Rusia, TASS, considerată o portavoce a propagandei de la Kremlin.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat Occidentul că furnizarea către Ucraina de arme capabile să lovească teritoriul rus ar fi „un pas serios către o escaladare inacceptabilă ”, anunță ANews, citând  agenția de presă de stat din Rusia, TASS, considerată o portavoce a propagandei de la Kremlin

Lavrov a spus că speră că oamenii sănătoși la minte din Occident vor înțelege acest lucru, adăugând că „Au mai rămas câțiva acolo”, a spus el.

O sută cincisprezece militari ruşi, daţi afară din Garda Naţională, din cauză că au refuzat să ia parte la Războiul din Ucraina

Un tribunal militar rus din regiunea Kabardino-Balkaria (sud) confirmă concedierea a 115 militari care şi-au contestat darea afară din armată din cauză că au refuzat să participe la invazia Ucrainei, relatează AFP.

Acest dosar pare să fie primul caz confirmat în mod oficial al unor militari ruşi care au refuzat să ia parte la invazia Ucrainei, lansată de către Vladimir Putin la 24 februarie.

Acest tribunal militar a conchis că militarii au ”refuzat în mod arbitrar să îndeplinească o misiune oficială” şi le-a respins apelul, conform News.ro.

Curtea precizează că a examinat ”documentele necesare” şi că a audiat comandanţi ai Gărzii Naţionale, o forţă de securitate internă care participă la operaţiunile din Ucraina, dar care este distinctă de armata rusă.

Şedinţa a avut loc cu uşile închise, în vederea evitării dezvăluirii unor ”secrete militare”, potrivit tribunalului.

Instanţa nu precizează unde anume erau staţionaţi aceşti militari în Rusia.

Numărul morților în urma atacurilor din Harkov crește la 7. Potrivit guvernatorului Oblastului Harkov, Oleh Synehubov, rușii au bombardat mai multe cartiere, ucigând șapte civili și rănind alți 17, inclusiv un copil de nouă ani.

Președintele Volodimir Zelenski a respins propunerile de pace care ar „liniști” Rusia, într-un discurs ținut joi în parlamentul Letoniei.

„Există oameni - și mulți dintre ei printre cei mai puternici ai acestei lumi - care cred că nu toate națiunile contează, care cred că o națiune poate fi pur și simplu uitată pentru a încerca să păstreze pacea. Chiar și pacea temporară, chiar și cea iluzorie. Chiar și pacea cu prețul a zeci de mii de uciși, sute de mii deportați sau milioane de oameni lipsiți de patria lor. Sunt de acord cu asta. Pace cu prețul vieții altora. Dar acest lucru nu ar trebui să fie normal”, a spus Zelenski.

„Acum auzim din nou că Rusiei ar trebui să i se ofere ceea ce vrea. Că se presupune că este necesar să acceptăm că unele națiuni pot fi private de o parte din drepturile lor de politică externă, pentru că o anumită „forță istorică” o dorește. Există discuții destul de serioase despre trasarea unor linii de democrație de-a lungul corpului unui stat suveran pentru a-l liniști pe agresor. Și se presupune că sunt necesare concesii, concesii și concesii din nou - desigur, pe cheltuiala statului care a fost atacat, astfel încât agresorul se presupune că se oprește cu milă”, a mai spus Zelenski.

În declarațiile sale, președintele ucrainean a cerut sancțiuni suplimentare asupra Rusiei, în special asupra exporturilor sale puternice din sectorul energetic.

„Este necesar nu numai să se convină în cele din urmă asupra celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, inclusiv embargoul asupra petrolului, amestecurilor de petrol și produselor petroliere, Dar pregătiți și al șaptelea pachet de sancțiuni, cu restricții mai puternice asupra Rusiei pentru teroarea împotriva Ucrinei. La fel ca Letonia, întreaga Europă trebuie să restricționeze armele energetice ale Rusiei. Pe deplin”, a conchis Zelenski.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a criticat China pentru că a apărat războiul lui Putin împotriva Ucrainei, spunând că apărarea „ar trebui să tragă semnale de alarmă pentru noi toți cei care numim regiunea Indo-Pacific acasă”.

„Chiar în timp ce Rusia se mobiliza în mod clar pentru a invada Ucraina, președintele Xi și președintele Putin au declarat că prietenia dintre țările lor este, și citez, fără limite”, a spus acesta.

El a subliniat că SUA nu caută un conflict sau un nou Război Rece cu China.

„Sarcina noastră este să dovedim încă o dată că democrația poate face față provocărilor urgente, poate crea oportunități, poate promova demnitatea umană, că viitorul aparține celor care cred în libertate și că toate țările vor fi libere să-și croiască propriile căi fără constrângere. Nu căutăm un conflict sau un nou Război Rece. Dimpotrivă, suntem hotărâți să le evităm pe amândouă”, a adăugat Blinken.

„Chiar dacă războiul președintelui Putin continuă, vom rămâne concentrați pe cea mai serioasă provocare pe termen lung pentru ordinea internațională - și aceasta este reprezentată de Republica Populară Chineză”, a conchis el.

O adunare a Organizației Mondiale a Sănătății a votat pentru condamnarea acțiunilor Rusiei în Ucraina care au dus la o urgență medicală.

Rezoluția a fost aprobată cu 88 de voturi pentru, 12 împotrivă și 53 de abțineri, a declarat președintele reuniunii, Hiroki Nakatani.

Natalia Popova, consilierul șefului Consiliului Regional din Harkov, a postat un bilanț al victimelor bombardamentelor din Harkov de joi: „10 răniți. Între aceștia, un copil. Cinci oameni au murit”.

Aceasta a îndemnat locuitorii să plece sau să rămână în adăposturi.

Șefa procuraturii din Ucraina a declarat, pentru BBC, că investighează aproape 14.000 de cazuri de posibile crime de război comise de forțele ruse.

Vorbind la Londra într-o primă călătorie de la începutul invaziei, aceasta a spus că zilnic apar între 100 și 200 de noi cazuri.

Procurorul a mai spus că cea mai comună posibilă crimă de război este bombardarea clădirilor rezidențiale, dar și a spitalelor și școlilor. În total, peste 1000 de unități medicale și de învățământ au fost distruse.

Peste 150 de copii au fost uciși în regiunea Donețk de la începutul invaziei ruse, susține procurorul general al Ucrainei.

Rusia a ameninţat joi că va expulza corespondenţi de presă americani dacă platforma video YouTube va bloca din nou briefingurile de presă ale purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

Anunţul a fost făcut chiar de aceasta din urmă într-o intervenţie în cadrul Consiliului Federaţiei Ruse (Senatul rus).

''(Youtube) a blocat încă o conferinţă de presă. Ce vom face noi? Pot spune că, dacă o vor face din nou, atunci un ziarist sau o mass-media din SUA pleacă acasă'', a promis purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ea a insistat că, dacă Youtube persistă cu această conduită, ''vom anunţa un nume precis sau o mass-media precisă'' ce va trebui să părăsească Rusia.

Maria Zaharova a adăugat că este posibil ca o astfel de măsură a Rusiei să nu se limiteze la presa americană, menţionând în acest sens poziţia ''antirusească'' a Poloniei.

Forțele Kremlinului au puterea în regiunea Luhansk, susține un înalt oficial militar ucrainean.

Progresele rusești în regiunea Donbas sunt întâmpinate de o rezistență acerbă a forțelor de apărare.

„Rusia are un avantaj, dar facem tot ce putem”, a spus un general ucrainean.

Acesta a mai transmis, de asemenea, că Rusia ar fi mutat sistemele de rachetă Iskander în regiunea Brest din vestul Belaruslui, crescând posibilitatea unor noi lovituri cu rachete în vestul Ucrainei.

Cel puțin patru persoane au fost ucise în timpul unui bombardament din Harkov, potrivit guvernatorului regional.

Rusia se aşteaptă ca Ucraina să conştientizeze "situaţia reală" care se creează în prezent pe teren şi, prin urmare, să accepte cererile Moscovei de a negocia o încetare a focului, a declarat joi Kremlinul, citat de EFE şi Interfax.

"Moscova aşteaptă de la Kiev să-i accepte cererile şi să conştientizeze situaţia reală, cea care există de facto astăzi", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit-o joi pe şefa Guvernului finlandez Sanna Marin, cu care a discutat despre ajutorul acordat de Finlanda Ucrainei în războiul rus, relatează AFP.

”Pentru noi, asistenţa militară a Finlandei este foarte preţioasă”, anunţă într-o postare pe Telegram şeful statului ucrainean.

”Armele, politica sancţiunilor şi unitatea partenerilor noştri în problema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană (UE), iată ce poate consolida apărarea pământului nostru”, scrie Zelenski.

Întrebat, joi, dacă Rusia se așteaptă ca Ucraina să facă concesii teritoriale, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că "Moscova se așteaptă la acceptarea cererilor sale și la înțelegerea situației reale care există de-facto".

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins, miercuri, posibilitatea de a ceda părți din teritoriul țării către Rusia ca parte a unui acord de pace, informează Euronews.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat, joi, că Rusia "nu se va izola" de tehnologiile produse în țările dezvoltate, chiar dacă Occidentul "încearcă să o stoarcă", dar că va acorda prioritate "dezvoltării relațiilor cu vecinii săi apropiați și naturali".

Putin a precizat că Rusia a făcut pașii necesari pentru a-și asigura suveranitatea. Liderul de la Kremlin a adăugat că a înlocuit importurile în domenii cheie afectate de sancțiunile occidentale și a dat asigurări că va prelua nișele lăsate libere de companiile internaționale care au părăsit țara în urma operațiunii militare rusești din Ucraina, notează baha.com.

Turcia poartă negocieri cu Rusia și Ucraina pentru a deschide un coridor prin Bosfor pentru exporturile de cereale din Ucraina, a declarat joi un oficial turc de rang înalt pentru Reuters.

Porturile ucrainene de la Marea Neagră au fost blocate de la invazia Rusiei din februarie, iar peste 20 de milioane de tone de cereale sunt blocate în silozurile de acolo.

Rusia și Ucraina reprezintă aproape o treime din livrările globale de grâu, iar lipsa exporturilor din Ucraina contribuie la o criză alimentară globală în creștere, relatează Reuters.

Doi soldați ruși au pledat vinovați de crime de război în cel de-al doilea proces de acest fel din timpul conflictului.

Alexander Bobikin și Alexander Ivanov au recunoscut că au făcut parte dintr-o unitate de artilerie care a tras asupra unor ținte din regiunea Harkov, din regiunea Belgorod (Rusia).

Bombardamentele au distrus o unitate de învățământ din orașul Derhachi, au declarat procurorii.

Cei dou soldați ruși au fost capturați după ce au trecut granița și au continuat bombardamentele, a declarat biroul procurorului general.

Un avocat al apărării a declarat că cei doi au respectat ordinele și s-au căit, cerând clemență.

Procurorii din cadrul procesului au cerut ca soldații capturați să fie închiși pentru 12 ani pentru încălcarea legilor războiului, anunță Sky News.

Cancelarul german Olaf Scholz susține că Vladimir Putin a eșuat deja în atingerea obiectivelor sale strategice în războiul din Ucraina.

Costurile pentru regimul rus au fost enorme, afirmă Scholz, iar acesta a avertizat: "Putin va negocia serios asupra păcii doar dacă își va da seama că nu poate sparge apărarea Ucrainei".

"Nu va exista o pace dictată. Ucraina nu va accepta acest lucru și nici noi nu vom accepta", a adăugat Scholz, potrivit Sky News.

Răspunsul Germaniei la invazia Ucrainei a fost în centrul atenției din cauza dependenței mari a națiunii de gazul rusesc.

Între timp, ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a atacat sugestiile potrivit cărora sancțiunile împotriva Rusiei ar putea fi ridicate, pe fondul negocierilor privind coridoarele de cereale.

Rusia pregătește o nouă lege care îi va permite să preia controlul asupra afacerilor locale ale companiilor occidentale care decid să părăsească Rusia din cauza invaziei din Ucraina.

Legea ar putea intra în vigoare în câteva săptămâni și va oferi Rusiei puterea de a interveni atunci când există o amenințare la adresa locurilor de muncă sau a industriei locale, ceea ce va face mai dificilă retragerea rapidă a afacerilor companiilor occidentale, cu excepția cazului în care acestea sunt pregătite să suporte o lovitură financiară mare.

Sute de mărci internaționale, printre care Starbucks, Coca Cola, Levi's și Apple, au părăsit Rusia sau și-au suspendat vânzările în această țară de când aceasta a invadat Ucraina în februarie.

Acest lucru se întâmplă în condițiile în care economia rusă, tot mai izolată de sancțiunile occidentale, se prăbușește în recesiune pe fondul unei inflații de două cifre, informează BBC.

Prizonierii de război ucraineni deținuți în "republicile populare" autoproclamate Luhansk și Donețk, susținute de Rusia, sunt în număr de aproximativ 8.000, a declarat un oficial din Luhansk, Rodion Miroshnik, citat de agenția de presă TASS.

"Există o mulțime de prizonieri. Desigur, sunt mai mulți pe teritoriul Republicii Populare Donețk, dar și noi avem destui, iar acum numărul total este undeva în jur de 8.000. Este foarte mult, și literalmente se adaugă sute în fiecare zi", a declarat Miroshnik.

Al Jazeera nu a putut verifica independent aceste afirmații.

Ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a declarat că încercările de a-l "liniști" pe Vladimir Putin sunt periculoase, într-un comunicat de presă înaintea călătoriei sale de joi în Bosnia și Herțegovina, potrivit BBC.

"Agresiunea rusă nu poate fi liniștită. Trebuie să fie întâmpinată cu forța. Trebuie să fim fermi în asigurarea victoriei Ucrainei prin asistență militară și sancțiuni. Acum nu mai putem lua piciorul de pe pedala de accelerație", a afirmat diplomatul britanic.

Dmytro Kuleba, ministrul de Externe al Ucrainei, a acuzat, miercuri, NATO că "nu face literalmente nimic" în fața invaziei Rusiei, lăudând în același timp UE pentru deciziile sale "revoluționare" de a sprijini Kievul.

"NATO ca alianță, ca instituție, este complet marginalizată și nu face literalmente nimic. Îmi pare rău să o spun", a declarat Kuleba la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Dar el a lăudat Bruxelles-ul pentru "deciziile revoluționare, inovatoare, pe care nici măcar ei înșiși nu se așteptau să le ia", notează France 24.

Vicepremierul guvernului din Crimeea, Georgy Muradov, a declarat că "Marea Azov este pierdută pentru totdeauna pentru Ucraina", potrivit rapoartelor agenției ruse de știri RIA Novosti, anunță The Guardian.

„Marea Azov este pierdută pentru totdeauna pentru Ucraina. Porturile din regiunile Zaporizhzhia și Kherson nu vor mai fi niciodată ucrainene. Sunt sigur că, după reunificarea regiunilor noastre cu Rusia, Marea Azov va redeveni, ca și până acum, o mare interioară exclusiv a Federației Ruse”, susține Georgy Muradov.

Agenția îl citează, de asemenea, pe Vladimir Rogov, un oficial numit de Rusia în regiunea ocupată Zaporojie, care a spus același lucru - că regiunile Zaporojie și Herson nu vor reveni niciodată sub controlul Kievului.

Rusia a anexat Crimeea după ce a invadat-o în 2014. Ucraina a declarat în repetate rânduri că nu va intra în niciun acord de pace care nu îi restabilește frontierele. Dmitri Medvedev, aliatul lui Vladimir Putin, a declarat că Rusia nu va accepta niciun acord care nu recunoaște Crimeea ca teritoriu rusesc.

Forțele ruse au atacat peste 40 de orașe din regiunile estice Donbas și Luhansk, a anunțat armata ucraineană.

"Ocupanții au tras asupra a peste 40 de orașe din regiunile Donețk și Luhansk, distrugând sau deteriorând 47 de situri civile, inclusiv 38 de case și o școală. Ca urmare a acestor bombardamente, cinci civili au murit și 12 au fost răniți", a precizat pe Facebook Forța operativă comună a forțelor armate ucrainene.

În ultima lună, Rusia și-a antrenat atenția asupra preluării controlului total al regiunii Donbas.

Rusia a trimis mii de trupe în regiune, atacând din trei părți în încercarea de a încercui forțele ucrainene care rezistă în orașele Severodonetsk și Lysychansk. Căderea acestora ar lăsa întreaga provincie Luhansk sub control rusesc, un obiectiv de război cheie al Kremlinului, transmite BBC.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a respins ferm, miercuri, pe cei din Occident care au sugerat Ucrainei să cedeze controlul asupra zonelor ocupate de forțele rusești de dragul încheierii unui acord de pace.

Zelenski a declarat că acei "mari geopoliticieni" care sugerează acest lucru nu țin cont de interesele ucrainenilor obișnuiți - "milioanele de oameni care trăiesc efectiv pe teritoriul pe care propun să îl schimbe pentru o iluzie de pace".

El a adăugat: "Trebuie să ne gândim întotdeauna la oameni și să ne amintim că valorile nu sunt doar cuvinte."

Președintele ucrainean a declarat că armata sa se confruntă cu cel mai aprig atac din partea forțelor rusești, care în unele locuri au mult mai multe arme și soldați. El a pledat pentru și mai multă asistență militară din partea Occidentului, "fără excepții, fără restricții". "Suficientă pentru a învinge".

Rusia încearcă să "șantajeze" comunitatea internațională cu o ofertă de deblocare a porturilor maritime ucrainene dacă sancțiunile împotriva sa vor fi reduse, a declarat miercuri ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

Acesta este un "șantaj clar", a afirmat Kuleba. "Nu ați putea găsi un exemplu mai bun de șantaj în relațiile internaționale".

El a avertizat că, dacă Rusia nu ridică blocajul asupra exporturilor ucrainene de recolte, întregul ciclu agricol va fi întrerupt și ar putea stimula o "criză alimentară multianuală".

Înainte de război, Ucraina era al patrulea cel mai mare exportator de porumb și al cincilea exportator de grâu din lume, potrivit Departamentului de Stat al SUA. Aproape 30% din comerțul global cu grâu provenea numai din Rusia și Ucraina, potrivit CNN.