Acum un an, Vance i-a atacat pe „comisarii” UE pentru cenzura libertății de exprimare, a criticat guvernele pentru migrația în masă și a avertizat că amenințarea principală pentru Europa vine „din interior”, nu din Rusia.
După discursul ideologic de 20 de minute, mulți au părăsit sala punând la îndoială viitorul alianței transatlantice și capacitatea acesteia de a supraviețui în următorii patru ani.
„A fost un șoc”, a declarat Astrid Chevreuil, cercetătoare invitată la CSIS, subliniind abordarea tranzacțională și uneori de tip extorsiune a administrației americane față de afacerile externe.
Europa își pune pe primul loc interesele
Chevreuil a precizat că se așteaptă la „europeni care se pun pe primul loc” la deschiderea conferinței din acest an la Munchen, reflectând tensiunile tot mai mari în relațiile cu Washingtonul.
Raportul anual al conferinței privind securitatea globală avertizează că „politica demolatoare” a lui Trump subminează ordinea internațională construită după Al Doilea Război Mondial.
Cea de-a 62-a ediție a forumului va reuni aproximativ 60 de lideri mondiali, 100 de miniștri ai apărării și afacerilor externe, generali, diplomați, legislatori și experți în politici publice, o tradiție începută în 1963.
Printre participanţi se numără preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, prim-miniştrii britanic Keir Starmer, danez Mette Frederiksen şi polonez Donald Tusk, alături de înalţi oficiali ai UE şi NATO.
De data aceasta, secretarul de stat american şi consilier pentru securitate naţională, Marco Rubio, va lua cuvântul în numele administraţiei Trump.
Rubio s-a dovedit a fi un mesager al agendei "America First" (America pe primul loc - n.r.), dar nu a îmbrăţişat stilul provocator şi conflictual care a definit apariţia lui Vance - ceea ce sugerează că "muniţia" retorică va fi probabil mai limitată.
Europa, pregătită să riposteze
În schimb, accentul se va pune pe modul în care liderii Europei intenţionează să riposteze.
După un an în care Trump a impus tarife vamale mari Europei, a urmărit o relaţie mai caldă cu preşedintele rus Vladimir Putin, a publicat o Strategie de Securitate Naţională care deplângea, între altele, că Europa se confruntă cu "ştergerea civilizaţiei" din cauza politicilor sale de migraţie şi a demarat o campanie agresivă de dobândire a Groenlandei, teritoriu autonom din cadrul Regatului Danemarcei, întrebarea cu care se confruntă liderii prezenţi la Munchen este în ce măsură sunt pregătiţi să-şi traseze propria cale, una mai independentă de Washington.
Macron a fost una dintre cele mai puternice voci care promovează o viziune a unei viitoare ordini europene care nu depinde de umbrela de securitate a SUA.
"Trebuie să ne gândim la Europa ca la o putere pe care o creăm împreună. Trebuie să fim capabili să ne protejăm de restul lumii. Trebuie să încercăm să ne extindem modelul", a insistat preşedintele francez într-un interviu comun acordat mai multor ziare europene săptămâna aceasta.
Mesajul strategic al lui Merz
Merz a reiterat din ce în ce mai mult acest mesaj, avertizând luna trecută participanţii la Forumul Economic Mondial de la Davos, din Elveţia, că lumea a intrat într-o eră mai dură a "politicii marilor puteri" şi că UE trebuie să acţioneze rapid sau să rişte să ajungă la mila Chinei şi a Statelor Unite.
Cele două cuvinte care răsună pe coridoarele puterii de la Bruxelles şi până la Varşovia - şi se extind în nenumărate documente de politici ale grupurilor de experţi - sunt "autonomia strategică".
Aceasta include securizarea lanţurilor de aprovizionare pentru materii prime şi tehnologii critice, cum ar fi semiconductorii, realizarea în comun a achiziţiilor pentru apărare şi cheltuieli mai mari pe plan intern în loc să se bazeze pe firme din afara UE şi încheierea de acorduri comerciale care să ofere Europei un control mai mare asupra viitorului său economic.
Privind chiar mai departe, Franţa, Regatul Unit şi Germania discută inclusiv perspectiva unei umbrele nucleare europene.
Veteranul diplomat german Wolfgang Ischinger, preşedintele Conferinţei de Securitate de la Munchen, îndeamnă Europa să utilizeze mai mult arsenalul nuclear francez şi britanic ca factor de descurajare, deşi ar dori ca acesta să rămână în cadrul existent al NATO.
Un astfel de demers "ar trimite un semnal de autoafirmare europeană ruşilor, americanilor şi chinezilor", a apreciat el pentru dpa.
Sfârșitul naivității în politica europeană
Totodată, există deja un amplu consens că linguşirea, concilierea sau speranţa că drama va trece pur şi simplu nu mai sunt strategii viabile - nici pentru gestionarea crizei curente, nici pentru planificarea pe termen lung.
"Europenii, cred, au învăţat că nu trebuie să fie naivi în ceea ce priveşte intenţiile administraţiei" SUA, a afirmat Chevreuil, care a lucrat în serviciul extern francez pe probleme nucleare legate de NATO şi Rusia.
Ea a apreciat că modul în care a fost gestionată tentativa de dobândire a Groenlandei de către Trump - un episod despre care unii se temeau că ar putea distruge NATO - a demonstrat că europenii au puterea de a acţiona uniţi, de a "trasa linii roşii" şi de a reaminti Washingtonului că până şi o alianţă veche poate sluji în continuare interesele SUA.
