Judecători din SUA, amenințați prin livrări de pizza. Ce se ascunde în spatele tacticii bizare

Scopul este de a-i speria, arătându-le că adresa lor este cunoscută. Majoritatea judecătorilor care au primit aceste pizza au blocat decretele şi măsurile puse în aplicare de administraţia Trump.

Acest lucru a făcut din ei o ţintă pentru conservatori, care sunt dornici de răzbunare. Michelle Childs a primit sâmbătă seara o pizza Domino's la ea acasă.

Această judecătoare a Curţii de Apel a respins în trecut argumentele avocaţilor lui Donald Trump potrivit cărora clientul lor ar trebui să beneficieze de imunitate împotriva urmăririi penale.

„Este foarte alarmant să ne gândim că noi doar ne facem treaba şi că trebuie să ne fie frică”, a declarat ea într-o conferinţă. „Nu vrem ca judecătorii să îşi facă griji cu privire la deciziile pe care le vor lua într-un anumit caz”, a mai spus ea, conform AFP.

„Creştere semnificativă” a ameninţărilor

Campania de intimidare merge departe. Copiii acestor magistraţi şi membrii familiilor lor au primit, de asemenea, pizza la domiciliu. Şi mai şocant, mai multe dintre pizza au fost comandate pe numele lui Daniel Anderl. Acest tânăr de 20 de ani era fiul lui Esther Salas, o judecătoare federală. În 2020, el se afla la casa părinţilor săi din New Jersey când un tip deghizat în curier a sunat la uşă.

El a deschis uşa. Falsul curier l-a împuşcat. Daniel a murit, iar tatăl său a fost grav rănit. Atacatorul, Roy Den Hollander, un avocat în vârstă de 72 de ani, se pare că se afla într-o dispută cu Esther Salas, pe care voia să o ucidă.

El îi găsise adresa pe internet. Numele lui Daniel „este acum folosit ca o armă împotriva acestor judecători”, a deplâns ea într-un interviu acordat MSNBC. Iar mesajul este clar. „Înseamnă că ştiu unde locuieşti, ştiu unde locuiesc copiii tăi şi vrei să ajungi ca judecătoarea Salas, ca fiul ei?”

Potrivit unui raport al Curţii Supreme, ameninţările la adresa funcţionarilor din justiţie au „crescut semnificativ” şi „s-au triplat în ultimul deceniu”. Nu este de mirare.

Republicanii, conduşi de Donald Trump, atacă aproape zilnic judecătorii implicaţi în procese împotriva preşedintelui sau care se opun măsurilor sale. Recent, Donald Trump l-a atacat pe James Boasberg, care a suspendat un decret privind expulzare migranţilor.

L-a numit „un nebun extremist de stânga, un scandalagiu şi un agitator” şi a cerut destituirea sa. Acest lucru a determinat o reacţie rară din partea lui John Roberts, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. „Destituirea”, a spus el, «nu este un răspuns adecvat la un dezacord cu privire la o decizie judiciară».

Aceste atacuri de profil înalt au fost preluate şi amplificate prin intermediul reţelelor sociale. Laura Loomer, un influencer apropiat de preşedinte, a atacat-o pe fiica lui Boasberg şi a dezvăluit informaţii despre viaţa acesteia.

Ea lucrează pentru un ONG care apără „infractori fără documente şi membri ai bandelor”, a scris ea. De fapt, această organizaţie oferă asistenţă juridică celor mai defavorizaţi.

Laura Loomer l-a acuzat pe tatăl său de „conflict de interese” şi i-a cerut să se recuze pentru că, a spus ea, a blocat expulzarea migranţilor pentru a păstra slujba fiicei sale. „Familia sa este o ameninţare la adresa securităţii naţionale”, a susţinut ea.

Ameninţări false cu bombă şi raiduri ale poliţiei

Nu este vorba doar de pizza. Poliţia din Charleston, Carolina de Sud, a fost chemată la locuinţa uneia dintre surorile lui Amy Coney Barrett, judecător la Curtea Supremă, în urma unei false ameninţări cu bombă.

Dispozitivul exploziv, se spunea în mesaj, era în cutia poştală. Amy Coney Barrett a fost numită de Donald Trump în primul său mandat. De la inaugurare, însă, această conservatoare nu a decis întotdeauna în favoarea acestuia, ceea ce i-a adus numeroase critici din partea apărătorilor preşedintelui.

John Coughenour, magistratul federal care a blocat decretul vizând abolirea garanţiei constituţionale de acordare a cetăţeniei prin naştere, a fost victima unei ameninţări cu bombă şi a unui atac de tip swatting.

Această metodă de hărţuire deosebit de brutală constă în apelarea anonimă a poliţiei în miez de noapte pentru a semnala o luare de ostatici sau focuri de armp.

Echipa SWAT (de unde şi termenul de „swatting”) soseşte apoi în forţă la adresa indicată, dărâmând uneori uşa şi terorizând locatarii care dorm liniştiţi.

Numărul incidentelor de tip swatting a crescut constant în ultimii ani, ca urmare a progreselor tehnologice care fac apelurile mai puţin localizabile.

Zeci de reprezentanţi aleşi, funcţionari electorali şi celebrităţi, precum şi cel puţin zece influenceri pro-Trump, au fost atacaţi prin swatting.

În ciuda acestor atacuri, judecătorii vor continua să îşi facă treaba, conchide Esther Salas. „Cu toate acestea, avem nevoie ca liderii noştri să fie campioni ai justiţiei astăzi în ţara noastră... să arate că sprijină puterea judecătorească, legea şi cred în democraţia noastră mai presus de orice”.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Ministrul Apărării, decizie majoră!