Joe Biden va efectua o vizită de o zi la Berlin, într-un moment crucial pentru Ucraina
Joe Biden va merge la Berlin, vineri, o vizită de o zi care subliniază importanţa legăturii cu un aliat european loial, pe care preşedintele demisionar ar trebui să îl îndemne să rămână mobilizat pentru a ajuta Ucraina.
Alegerile prezidenţiale din Statele Unite de la 5 noiembrie ar putea fi un moment decisiv în cazul în care republicanul Donald Trump va câştiga, ceea ce îi va face pe unii să se teamă de o reducere drastică a ajutorului militar american pentru Kiev.
Ucraina va fi în centrul discuţiilor dintre Joe Biden şi oficialii germani, într-un moment în care Rusia îşi intensifică bombardamentele asupra infrastructurii sale esenţiale, iar armata sa se retrage pe frontul de est.
Joe Biden va avea, de asemenea, o întâlnire în patru cu omologul său francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul britanic Keir Starmer, potrivit programului vizitei transmis de Casa Albă.
Călătoria are loc în timp ce preşedintele Biden a anunţat un nou ajutor din partea SUA către Ucraina de 425 de milioane de dolari în timpul unei convorbiri telefonice de miercuri cu preşedintele Volodimir Zelenski.
În urmă cu o săptămână, democratul şi-a amânat călătoria în Germania din cauza uraganului Milton. Cu toate acestea, nu se pune problema renunţării la această vizită de adio, chiar dacă preşedintele a redus-o la o zi.
Potrivit Casei Albe, întâlnirea separată dintre preşedintele american şi Olaf Scholz va oferi ocazia de a „consolida legăturile strânse” dintre cele două ţări şi de a „coordona priorităţile geopolitice, inclusiv apărarea Ucrainei împotriva agresiunii ruse şi evenimentele din Orientul Mijlociu”.
Joe Biden va trimite, fără îndoială, „un mesaj europenilor cu privire la importanţa ca aceştia să fie pregătiţi să îşi asume o mai mare responsabilitate pentru a ajuta Ucraina”, potrivit politologului german şi expertului în relaţii internaţionale Daniela Schwarzer de la Fundaţia Bertelsmann.
După mai mult de doi ani şi jumătate de război, se prefigurează o slăbire a ajutorului occidental, în contextul izbucnirii unui alt conflict major, în Orientul Mijlociu, după atacul mortal al Hamas asupra Israelului la 7 octombrie 2023.
Opinia publică este, de asemenea, din ce în ce mai obosită, după cum au arătat recent scorurile istorice obţinute în trei sondaje regionale de partidul german de extremă dreapta AfD şi de un nou partid de extremă stânga, care solicită încetarea livrărilor de arme către Kiev.
Germania este al doilea mare donator de ajutor pentru Ucraina, Statele Unite fiind cel mai mare. Dar şi-a redus la jumătate bugetul de ajutor pentru Ucraina până în 2025, la patru miliarde de euro.
De asemenea, Olaf Scholz a cerut miercuri UE să „facă totul” pentru a împiedica continuarea conflictului, inclusiv discuţii cu Vladimir Putin, în consultare cu Ucraina şi ceilalţi aliaţi ai săi.
Biden va fi întâmpinat în capitala germană de omologul său Frank-Walter Steinmeier, care îi va înmâna cea mai înaltă distincţie a ţării sale pentru „serviciile aduse” prieteniei germano-americane şi alianţei transatlantice.
Adresându-se membrilor Bundestagului, Olaf Scholz a lăudat „îmbunătăţirea incredibilă a cooperării” dintre Berlin şi Washington şi la nivel european sub administraţia Biden.
Discuţiile dintre principalii patru aliaţi transatlantici se vor axa, de asemenea, pe situaţia din Orientul Mijlociu. Deşi Washingtonul şi Berlinul sunt aliaţii cei mai fideli ai Israelului, acestea au solicitat în mod repetat o încetare a focului în Fâşia Gaza şi au avertizat împotriva extinderii războiului la întreaga regiune.
