Șeful spionajului britanic: Soldații ruși rămân fără provizii, câștigurile inițiale sunt anulate

''Însă NATO și cele mai puternice economii ale lumii vor rămâne alături de Ucraina cât timp este nevoie''. Sunt asigurări date de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice și de grupul G7.

Atacurile rusești au continuat și marți în Ucraina, dar la un nivel mai redus față de ieri, când au murit 19 oameni, iar peste 100 au fost răniți.

Pentru a două dimineață la rând, ucrainenii s-au trezit în sunetul îngrozitor al sirenelor anti-aeriene și al exploziilor. În Zaporojie, mai multe rachete rusești au lovit un spital, câteva blocuri și o școala. În Vinnița a fost atacată centrala termoelectrică. Mare parte din Liov a rămas fără curent. Asta după ce luni dimineaţă rachetele rusești au semănat moarte şi teroare în centrul Kievului.

Dmytro Kuleba: ”Copiii mei erau la 800 de metri de explozia de la podul Arcul Libertăţii din centrul Kievului”.

Citește și

Zelenski cere monitorizarea internațională a graniței Ucraina-Belarus. „Rusia încearcă să îi atragă direct în război”

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Putin nu se dă în lături de la nimic

Mesajul a fost limpede. Putin nu se dă în lături de la nimic pentru a-şi descărca furia provocată de umilinţele suferite pe front. Bombardarea civililor şi a infrastructurii arată că liderul rus este gata să le facă ucrainenilor viaţa un calvar în această iarnă.

La televiziunea rusă de stat, fostul șef al biroului pentru drepturile omului a venit cu o explicație halucinantă.

Konstantin Dolgov: ”Serviciile de canalizare ale Ucrainei nu lucrează pentru populație, lucrează pentru război. Toate astea nu sunt despre conducte pașnice și canalizări”.

Campania furibundă împotriva oraşelor are ca obiectiv să frângă moralul ucrainenilor și, eventual, să dezlănțuie un nou val de refugiați în Europa de Vest. Asta este definiția clasică a terorismului, comentează analiştii occidentali.

Şi totuşi, la Moscova, unii ruşi au curajul să-şi exprime revolta.
 
”Loviturile de azi sunt tulburătoare pentru că nu au niciun obiectiv strategic, nu au nicio noimă”.

”Cred că e foarte trist şi oamenii paşnici nu merită această suferinţă”.

Sunt însă mulţi care l-ar susţine pe Putin până-n pânzele albe.

Reporter: Sunteţi sigură că Putin a ordonat asta?
Bărbat: ”Da, a zis chiar el ca răspuns la atacul asupra podului Kerci. Dacă e aşa, atunci mi se pare un răspuns just”.

Potrivit revistei Forbes, cele 84 de rachete şi 24 de drone lansare ieri dimineaţă asupra marilor oraşe ucrainene au costat Moscova între 400 şi 700 de milioane de dolari. 

John Kirby, purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate: ”Când analizezi anvergura acestor atacuri, nu e ceva ce Kremlinul putea plănui în două zile. Probabil pregăteau asta de ceva timp. Nu cred că au fost represalii după atacarea podului, ci doar o continuare a planului lui Vladimir Putin, vizibil de câteva săptămâni, de a ţinti anume infrastructura civilă”.

Distrugerile şi pierderile de vieţi omeneşti ar fi fost mult mai ample dacă ucrainenii n-ar fi interceptat mai bine de jumătate dintre proiectile. Plasaţi în câmp, câţiva soldaţi ai Kievului au izbutit chiar să intercepteze o rachetă de croazieră folosind un sistem antiaerian portabil, de tip Iglă, o manevră foarte dificilă.

Atacurile asupra civililor denotă faptul că Putin știe că pierde războiul şi că vulturii dau târcoale, dar....

Președintele Finlandei: ”Nu cred că Putin e capabil să accepte o înfrângere”

Sauli Niinistö, președintele Finlandei: ”Nu cred că Putin e capabil să accepte o înfrângere. Este imperativ ca Occidentul să nu-i ofere nicio cale de scăpare, pentru ca Ucraina să-şi recapete libertatea”.

Într-o rară intervenţie publică, Jeremy Fleming, șeful agenției britanice de spionaj, a subliniat că soldații ruși rămân fără provizii și muniții, iar câștigurile inițiale obținute de Moscova sunt anulate. Şeful spionilor britanici crede că forțele Moscovei au ajuns la epuizare, iar recenta mobilizare parţială trădează disperare.

Nu toată lumea este totuşi de acord pe deplin cu această analiză.

Sidharth Kaushal, specialist Royal United Services Institute: ”E foarte greu să spunem câte rachete mai au ruşii. S-ar putea să fi rămas cu foarte puţine rachete moderne, de înaltă precizie, precum Kalibr. Dar au stocuri mari de rachete din epoca sovietică, de exemplu Kh- 22. Şi par să fi prioritizat producţia de noi rachete Kalibr. Una dintre fabricile care le fac a angajat 500 de oameni chiar înainte de invazie. Este totuşi adevărat că au folosit până acum un număr fenomenal de rachete, peste 2.000 balistice şi de croazieră. Şi, la un moment dat, vor da de fundul sacului”.

Descurajant pentru Kremlin, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a respins solicitarea delegației ruse, care cerea vot secret pentru rezoluția ONU ce va condamna anexarea celor patru regiuni ucrainene. India, una dintre țările care au ținut partea Rusiei în repetate rânduri la ONU, a votat împotrivă, iar China, Serbia și Iranul, alți aliați tradiționali ai Rusiei, nu au votat deloc.
 

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5