Italia este dezamăgită de modul în care UE a ajutat-o, după criza generată de coronavirus

coronavirus in lume
Shutterstock

Opiniile asupra modului în care guvernele au gestionat lupta împotriva pandemiei de COVID-19 diferă enorm în Europa, potrivit unui sondaj dat publicităţii joi, care arată că italienii sunt deosebit de duri în privinţa Uniunii Europene, relatează AFP.

Sondajul a fost realizat în iunie şi iulie pentru think tankul More in Common (Destin comun), dar a fost făcut public abia joi, după ce a fost comunicat unor oficiali cu rang înalt de la Berlin, Paris, Bruxelles şi Londra, transmite Agerpres.

El oferă indicii despre ce a contribuit la decizia istorică a statelor membre ale UE, totuşi divizate, de a finanţa în comun planul uriaş de relansare a Europei.

Rezultatele arată o dezamăgire a italienilor faţă de UE, pe fondul unei lipse de solidaritate din partea partenerilor europeni pe măsura agravării crizei, în special din partea Olandei, care au acceptat planul de relansare cu numeroase reticenţe şi după discuţii aprinse la summitul european din iulie.

Doar 33% dintre italienii chestionaţi declară că apartenenţa la UE este un lucru bun, iar 44% dintre aceştia afirmă că încrederea lor în Uniune a scăzut în timpul crizei.

Citește și
boris johnson
Proiectul de lege controversat al lui Boris Johnson, adoptat în Camera Comunelor

Sondajul evidenţiază, de asemenea, o reacţie foarte diferită la criză în ţările europene studiate (Franţa, Germania, Italia, Olanda, Polonia, precum şi Regatul Unit, nemebru al UE).

Majoritatea persoanelor chestionate în Regatul Unit (62%), Olanda şi Germania (57% în fiecare din cele două ţări) declară că pandemia "a arătat că cei mai mulţi oameni din ţara noastră sunt preocupaţi unii de alţii". În Franţa, această cifră este de numai 40%.

Francezii sunt, de asemenea, negativi cu privire la faptul dacă răspunsul naţional la COVID-19 i-a făcut "mai mândri de ţara lor", doar 39% se declară "mândri". Procentul este identic pentru Regatul Unit.

De cealaltă parte, mândria naţională domneşte în Germania şi Olanda, unde circa două treimi dintre repondenţi s-au declarat mândri de modul în care ţara lor s-a comportat în timpul crizei.

La întrebarea dacă guvernul a fost "competent" în faţa pandemiei, 72% dintre germani răspund afirmativ, faţă de numai 40% dintre francezi şi britanici.

Iar persoanele chestionate în Franţa nu par convinse pentru viitor: abia 35% dintre acestea se declară "încrezătoare în capacitatea guvernului de a răspunde provocărilor care ne aşteaptă". Proporţia atinge 67% în Olanda şi 60% în Germania.

Sondajul a fost realizate prin metoda cotelor, pe un eşantion de 2.000 de persoane în fiecare ţară.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
România, printre ţările UE cu cea mai scăzută rată de vaccinare a bătrânilor împotriva gripei
România, printre ţările UE cu cea mai scăzută rată de vaccinare a bătrânilor împotriva gripei

Cea mai scăzută rată de vaccinare din Uniunea Europeană împotriva gripei în rândul persoanelor de 65 de ani şi peste s-a înregistrat în 2018 în Letonia, Estonia, Slovacia, Slovenia, Lituania şi România.

Proiectul de lege controversat al lui Boris Johnson, adoptat în Camera Comunelor
Proiectul de lege controversat al lui Boris Johnson, adoptat în Camera Comunelor

Proiectul de lege al premierului britanic Boris Johnson de a se reveni, cu încălcarea dreptului internaţional, asupra anumitor angajamente din Acordul Brexit, a trecut luni un prim obstacol, fiind adoptat în Camera Comunelor.

Persecuțiile Chinei asupra uigurilor: UE a propus trimiterea de
Persecuțiile Chinei asupra uigurilor: UE a propus trimiterea de "observatori independenţi" în provincia Xinjiang

UE a propus luni Chinei trimiterea de "observatori independenţi" în provincia Xinjiang, unde Beijingul este acuzat că a orchestrat o persecuţie de amploare a minorităţii musulmane uigure, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Mașinile pe benzină ar putea deveni piese de muzeu până în 2030. UE a pregătit un nou plan de reducere a poluării
Mașinile pe benzină ar putea deveni piese de muzeu până în 2030. UE a pregătit un nou plan de reducere a poluării

Executivul Uniunii Europene va prezenta în această săptămână un plan ambițios de reducere a emisiilor, care va afecta toate sferele economiei, va aduce modificări ale stilului de viață și standarde mai stricte pentru industrii, scrie Bloomberg.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h
Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h

Iarna pare că își intră în drepturi, cel puțin la altitudini mari. Meteorologii anunță că, de la ora 10:00, până marți seara, la ora 21:00, în zona de munte va bate vântul cu până la 90 de km pe oră.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.