Israelul caută răzbunare. Când va ataca Iranul. A ales deja țintele
Planul Israelului de a răspunde la atacul Iranului din 1 octombrie este gata, a declarat pentru CNN o sursă familiarizată cu această chestiune, fără a oferi informaţii suplimentare.
Oficialii americani se aşteaptă ca Israelul să riposteze înainte de 5 noiembrie, data alegerilor din SUA, potrivit surselor CNN.
La începutul lunii, Iranul a lansat zeci de rachete spre Israel ca represalii pentru uciderea liderului Hezbollah Hassan Nasrallah, a liderului politic Hamas Ismail Haniyeh şi a altora.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Netanyahu a promis că Iranul va „plăti” pentru atac.
Oficialii israelieni, inclusiv premierul Benjamin Netanyahu, au asigurat însă SUA că un contraatac asupra Iranului va fi limitat la ţinte militare şi nu va viza instalaţii petroliere sau nucleare, potrivit sursei CNN.
Alte surse au declarat pentru CNN că oficialii americani se aşteaptă acum ca Israelul să riposteze la atacul iranian din această lună înainte de 5 noiembrie, un calendar ce ar arunca volatilitatea crescândă din Orientul Mijlociu direct în atenţia publicului, cu câteva zile înainte de alegerile prezidenţiale din SUA, potrivit News.ro.
Calendarul şi parametrii represaliilor Israelului împotriva Iranului au făcut obiectul unor dezbateri intense în cadrul guvernului israelian şi nu sunt direct legate de momentul alegerilor din SUA, au declarat sursele CNN. Cu toate acestea, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu - descris de înalţi oficiali ai administraţiei americane ca fiind foarte atent la politica americană - pare extrem de sensibil la orice potenţiale consecinţe politice în SUA ale acţiunilor Israelului, au spus acestea.
Conflictul în creştere din Orientul Mijlociu a apărut ca o problemă persistentă în alegerile americane. Preşedintele Joe Biden şi, prin extensie, vicepreşedinta Kamala Harris, s-au confruntat cu presiuni din partea progresiştilor pentru modul în care au gestionat situaţia. Între timp, republicanii - inclusiv fostul preşedinte Donald Trump - au acuzat administraţia că a gestionat greşit criza şi a aruncat lumea în haos.
Pe măsură ce se apropie alegerile, administraţia a început să exercite noi presiuni asupra Israelului pentru a îmbunătăţi condiţiile umanitare din Gaza. Într-o scrisoare în termeni duri dezvăluită săptămâna aceasta, secretarul de stat Antony Blinken şi secretarul apărării Lloyd Austin au avertizat Israelul că un eşec în a furniza mai mult ajutor enclavei ar putea declanşa o întrerupere a asistenţei militare.
Dar, ca semn al dinamicii politice tensionate, scrisoarea nu a fost semnată de preşedinte sau de vicepreşedinte, niciunul dintre aceştia neameninţând în mod public să întrerupă ajutorul acordat Israelului, în ciuda presiunilor din partea stângii.
Termenul-limită pentru a permite intrarea mai multor ajutoare umanitare în Gaza expiră după alegeri.
Avertismentul Washingtonului a venit în aceeaşi săptămână în care au fost trimise în Israel personal militar şi componente ale sistemului avansat de apărare aeriană THAAD, furnizate de SUA.
