Christian Schmidt, un politician conservator german, care ocupa această funcţie din august 2021, şi-a anunţat demisia în 12 mai, invocând o "decizie personală".
Dar, întrebat de publicaţia Augsburger Allgemeine dacă administraţia preşedintelui american Donald Trump a exercitat presiuni pentru a-şi părăsi funcţia de trimis special al comunităţii internaţionale în Bosnia, Schmidt a recunoscut că Washingtonul a jucat un rol în decizia sa.
Deşi a afirmat că nu cunoaşte opinia personală a lui Donald Trump în această privinţă, el a remarcat: "Tot ce pot spune este că am fost supus unei presiuni enorme şi neaşteptate din partea Statelor Unite".
Christian Schmidt spune că Washingtonul a influenţat decizia sa
În interviul publicat sâmbătă, Schmidt a declarat că a dorit să împiedice faptul ca instituţia Înaltului reprezentant "să fie afectată de această discuţie, al cărei context nu îi este pe deplin clar".
Înaltul reprezentant deţine puteri semnificative pentru a susţine Acordul de la Dayton din 1995, care a pus capăt războiului din Bosnia. Funcţia susţinută de ONU include autoritatea de a demite oficiali aleşi, de a adopta legi şi de a înfiinţa noi instituţii.
Administraţia Trump a acordat din ce în ce mai mult sprijin politicianului separatist Milorad Dodik, care a militat pentru secesiunea Republicii Srpska (RS), partea sârbă a Bosniei-Herţegovina.
De la sfârşitul războiului bosniac din 1992-1995, Bosnia-Herţegovina a fost împărţită în două entităţi: Federaţia Bosniaco-Croată, cu populaţia sa în mare parte croată şi musulmană bosniacă, şi RS predominant sârbă. Componentele se bucură de o autonomie extinsă, cu excepţia politicii externe, de apărare şi de securitate.
Legături cu proiecte energetice susţinute de apropiaţi ai lui Trump
În timpul mandatului său, Schmidt a anulat o serie de legi ale Republicii Srpska menite să pregătească terenul pentru secesiunea Republicii Srpska.
Presiunile exercitate asupra lui Schmidt pentru a demisiona ar putea fi legate şi de faptul că fostul preşedinte al Republicii Srpska, Dodik, sprijină proiectele de centrale electrice pe bază de gaze şi de conducte promovate de oameni de afaceri apropiaţi de Trump, inclusiv o conductă din Croaţia spre Bosnia, notează dpa.
"Problema a jucat un rol - dar eu nu am fost niciodată împotriva acestor proiecte", a spus Schmidt, subliniind că proiectul conductei între Croaţia şi Bosnia a fost iniţiat de UE pentru a reduce dependenţa Bosniei-Herţegovina de petrolul şi gazele ruseşti.
