Homo erectus, primul maestru bucatar al planetei
Unic in regnul animal, omul mananca multe alimente gatite , iar stramosii lui au putut, gratie acestui regim alimentar, sa absoarba mai multe calorii, care i-au oferit o forta mai mare si o speranta de viata mai lunga.
Insa momentul incepand de la care gatitul alimentelor a avut o influenta biologica notabila asupra stramosilor lui Homo sapiens a ramas invaluit in mister pana in prezent, au precizat autorii studiului.
Folosind o tehnica filogenetica - studierea legaturilor de rudenie dintre diverse fiinte vii pentru a intelege evolutia acestora -, autorii studiului, printre care s-a aflat Chris Organ, biolog la Universitatea Harvard din Statele Unite, au putut sa determine timpul pe care oamenii si celelalte primate il petreceau hranindu-se.
"Am aflat ca omul modern consacra mai putin timp pentru a se hrani ", respectiv 4,7% din activitatile sale cotidiene, in timp ce pentru celelalte primate acest procent este de 48%. Aceasta diferenta lasa sa se inteleaga ca o schimbare rapida in evolutia obiceiurilor alimentare s-a produs in ramura umana, dupa separarea lor de cimpanzei, in urma cu 6 milioane de ani.
Astfel, printre stramosii indepartati ai omului modern, Homo erectus prezinta o puternica reducere in ceea ce priveste marimea molarilor, care a continuat, desi in mod neregulat, pana la Homo sapiens.
"Am putut sa aratam ca reducerea marimii molarilor primilor stramosi ai omului - Homo habilis si Homo rudolfensis - se explica doar prin evolutia si marimea corpului", afirma autorii studiului.
