Hamas, semne clare că nu mai poate face față Israelului. Liderul grupării teroriste caută pacea totală
Liderul mişcării islamiste palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh, este aşteptat, joi, în Egipt pentru a discuta un nou armistiţiu în Fâşia Gaza, unde luptele şi raidurile israeliene continuă în ciuda unei situaţii umanitare critice, informează AFP.
În timpul nopţii, martorii au relatat atacuri israeliene în apropierea spitalului Nasser din Khan Yunis, un oraş mare din sudul teritoriului unde, potrivit Israelului, se ascund lideri locali ai Hamas.
În ultimele zile, armata israeliană declarase că a "înconjurat" oraşul, învingând batalioanele Hamas spre porţiunea sa estică şi concentrându-şi acum acţiunile pe partea vestică.
La rândul său, ONU a raportat "bombardamente intense" în întreaga Fâşie Gaza, şi în special în Khan Yunis, indicând că 184.000 de palestinieni s-au înregistrat pentru a solicita ajutor umanitar după ce au fost forţaţi să părăsească partea de vest a oraşului.
"În acest moment, ceea ce se întâmplă este un masacru", a declarat pentru AFP Léo Cans, şeful misiunii organizaţiei Medici fără Frontiere (MSF) în teritoriile palestiniene.
Populația, "împinsă în pragul colapsului"
"Nu este posibil ca astăzi, într-un război în care oamenii nu au voie să iasă, în care oamenii sunt asediaţi, în care nu au unde să se ducă, să acceptăm uciderea a 150 de femei şi copii pe zi (...) Aşadar, prima cerere este o încetare imediată şi totală a focului", a adăugat el.
La aproape patru luni de la începutul războiului care a devastat teritoriul palestinian asediat, populaţia "moare de foame" şi "este împinsă în pragul colapsului", a denunţat Michael Ryan, şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Potrivit unui raport al Conferinţei ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), jumătate din clădirile din Gaza au fost avariate, iar teritoriul este 'nelocuibil'.
Pe lângă suferinţa populaţiei civile, operaţiunile Agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA) sunt ameninţate după ce ţările donatoare şi-au suspendat contribuţiile în urma acuzaţiilor israeliene împotriva a 12 angajaţi ai agenţiei suspectaţi de implicare în atacul din 7 octombrie.
În acea zi, comandouri Hamas din Gaza au comis un atac fără precedent pe teritoriul israelian, ucigând aproximativ 1.140 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ al AFP bazat pe cifre oficiale israeliene, anunță News.ro.
Aproximativ 250 de persoane au fost răpite şi duse în Fâşia Gaza, dintre care aproximativ o sută au fost eliberate la sfârşitul lunii noiembrie într-o pauză de schimb pentru prizonieri palestinieni.
Ca răspuns, Israelul a jurat să "anihileze" Hamas şi a lansat o vastă operaţiune militară care s-a soldat cu 26.900 de morţi, în marea lor majoritate civili, potrivit Ministerului Sănătăţii al mişcării palestiniene.
Discuţii despre armistiţiu
Pentru a sprijini eforturile în vederea unui posibil al doilea armistiţiu, şeful diplomaţiei americane Antony Blinken se va întoarce "în următoarele zile" în Orientul Mijlociu, a declarat un oficial american, fără a preciza în ce ţări.
Liderul Hamas, Ismail Haniyeh, stabilit în Qatar, este aşteptat joi în Egipt pentru a discuta o iniţiativă formulată la o întâlnire la sfârşitul săptămânii trecute la Paris între directorul CIA, William Burns, şi oficiali egipteni, israelieni şi qatarezi.
Potrivit unei surse din cadrul Hamas, mişcarea islamistă palestiniană examinează o propunere în trei etape, dintre care prima presupune un armistiţiu de şase săptămâni în timpul căruia Israelul va trebui să elibereze între 200 şi 300 de prizonieri palestinieni în schimbul a 35 şi 40 de ostatici deţinuţi în Gaza, iar 200 şi 300 de camioane cu ajutoare vor putea intra zilnic pe teritoriul palestinian.
"Comisie de pace"
Pentru moment, Hamas solicită o încetare totală a focului ca o condiţie prealabilă pentru orice acord, în timp ce guvernul israelian vorbeşte despre o pauză în lupte, dar nu despre încetarea operaţiunii sale în Gaza.
"Lucrăm pentru a obţine un alt acord pentru eliberarea ostaticilor noştri, dar nu cu orice preţ", a declarat marţi seară premierul israelian Benjamin Netanyahu, sub presiunea atât a familiilor ostaticilor pentru eliberarea acestora, cât şi a membrilor guvernului său ostili unui acord care, în opinia lor, ar fi prea generos pentru palestinieni.
În marja medierii conduse de Statele Unite, Qatar şi Egipt, preşedintele columbian Gustavo Petro, care susţine deschis cauza palestiniană şi acuză Israelul de comiterea unui "genocid" în Gaza, a propus înfiinţarea unei "comisii de pace formată din diferite ţări" pentru a asigura eliberările şi încetarea ostilităţilor.
În afara Gazei, există în continuare riscul unei "metastaze" a conflictului, o expresie folosită recent de şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, pentru a se referi la tensiunile de la frontiera israeliano-libaneză, dar şi în Irak şi Yemen.
Acolo , rebelii houthi, care de la jumătatea lunii noiembrie vizează transportul maritim internaţional în semn de "solidaritate" cu palestinienii din Gaza, au revendicat în cursul nopţii atacul asupra unei nave americane în Golful Aden şi au raportat tiruri americane asupra poziţiilor lor.