Ciocniri între manifestanţi şi forţe de ordine la Paris. Protestatarii sunt nemulțumiți de creșterea vârstei de pensionare

19-01-2023 | 18:06

Codul embed a fost copiat

Deschide galeria

Membri ai unor grupuri radicalizate şi violente - Black Bloc - au aruncat cu pubele, PET-uri şi fumigene în forţe de ordine, joi, la Paris, în cadrul zilei de mobilizare împotriva unei reforme a pensionării

Medeea Dumitrache

Prefectura Poliţiei Parisului anunţă că 20 de persoane au fost arestate la manifestaţiile din capitala franceză, la manifestaţii împotriva reformei pensionării.

IMAGINI LIVE

Ciocniri au avut loc joi după-amiaza între forţe de ordine şi manifestanţi în zona Pieţei Bastiliei.

Potrivit presei franceze, numai la Paris au manifestat 400.000 de oameni. Pe alocuri, au avut loc ciocniri violente, între forțele de ordine și grupuri de anarhiști.

Creșterea vârstei de pensionare, și eliminarea privilegiilor pentru mai multe categorii, sunt principalele măsuri care îi nemulțumesc pe oameni.

În Franţa, mai nimeni n-a scăpat astăzi de neplăceri. 7 din 10 şcoli primare nu şi-au deschis porţile, pe străzi, traficul a fost îngreunat din cauza manifestaţiilor, iar transporturile publice au asigurat doar un minimum de servicii. La metroul parizian, 3 linii au fost complet suspendate, iar 10 au operat doar la orele de vârf. A circulat numai una din 3 curse TGV şi numai un avion din 5 programate a decolat de la Orly. Şi toate acestea pentru că francezii nu vor în ruptul capului să se schimbe o iotă din legea pensiilor.

Elisabeth Borne, permier: „De la 1 septembrie (2023), vârsta legală de pensionare va creşte în fiecare an cu 3 luni, până când va ajunge la 64 de ani, în 2030.”

Nici n-a apucat bine şefa guvernului să facă acest anunţ, pe 10 ianuarie, şi toate cele 8 sindicatele franceze au anunţat o zi de grevă pentru astăzi, într-un rar gest de unitate.

Ce îi nemulțumește pe francezi

Trei sunt măsurile care îi nemulţumesc acut pe francezi. Prima este creşterea graduală a vârstei de pensionare, până la 64 de ani.

Altă schimbare este accelerarea procesului de majorare a perioadei de cotizare. Se va ajunge la 43 de ani în 2027, în loc de 2035, cum era prevăzut până acum.

Francezii nu vor să audă nici de eliminarea multor categorii care beneficiază în prezent de regim special de pensionare, ce le permite retragere anticipată. Nu vor mai beneficia de acest privilegiu angajaţii din transporturi, energie ori Banca Naţională. În plus, pentru aceste categorii va fi suprimat calculul avantajos al pensiei care ţinea cont de ultimele 6 salarii, şi nu de cei mai buni 25 de ani, ca în rest. Se va păstra, totuşi, un regim special pentru funcţionarii publici, şi pentru profesiile liberale, avocaţi şi artiştii.

Franța are printre cele mai scăzute vârste de pensionare din lumea industrializată, motiv pentru care dă aproape 14% din PIB pe plată pensiilor, mai mult decât majoritatea celorlalte țări dezvoltate.

În 2021, încă lucrau doar o treime dintre francezii cu vârste între 60 şi 64 de ani. Conform unui sondaj publicat de Journal du Dimanche, în jur de 68% dintre francezi se opun proiectului guvernamental privind reforma pensiilor. Cei mai revoltaţi de schimbările preconizate sunt şomerii şi cei sub 35 de ani.

Dacă grevele nu vor îngenunchea încă o dată guvernul, proiectul de lege va fi examinat în parlament începând din 6 februarie, urmând să intre în vigoare spre sfârşitul verii. Însă votul în legislativ ar fi complicat de faptul că Macron a pierdut majoritatea parlamentară în 2022.

În 1995, grevele au paralizat transportul public mai mult de 3 săptămâni, silind guvernul să retragă reforma pensiilor prevăzută pentru funcţionarii statului şi angajaţii din serviciile publice.