Germania a decis să nu mai aprobe acordarea de ajutoare militare Ucrainei pentru războiul cu Rusia

62426371
Getty

Germania, al doilea contribuitor după SUA, vrea să reducă la jumătate cheltuielile militare în favoarea Kievului în 2025, mizând pe bani generaţi de blocarea averilor ruseşti pentru a continua să susţină Ucraina, relatează AFP, potrivit News.ro.

Germania, al doilea contribuitor după SUA, vrea să reducă la jumătate cheltuielile militare în favoarea Kievului în 2025, mizând pe bani generaţi de blocarea averilor ruseşti pentru a continua să susţină Ucraina, relatează AFP.

Guvernul lui Olaf Scholz, care se află în căutarea unor economii bugetare, nu prevede ”ajutoare suplimentare” faţă de cele patru miliarde înscrise în proiectul bugetului din 2025 în vederea ajutării militare a Kievului, a declarat sâmbătă o sursă AFP.

Nici în acest an Belinul nu va aloca vreo anvelopă suplimentară Kievului, în afara finanţării aprobate, în valoare de opt miliarde de euro.

Această decizie a făcut obiectul unui acord între cancelarul social-democrat Olaf Scholz şi ministrul său al Finanţelor Christian Lindner din cadrul Partidului Liberal (FDP), dezvăluie în ediţia din weekend ziarul Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung (FAS).

Această decizie a produs deja consecinţe.

În prezent, ”nicio nouă comandă nu este lansată pentru Ucraina, pentru că acestea nu mai sunt finanţate”, a declarat săptămânalului Andreas Schwarz, un membru al Comisiei Bugetului, un specialist în probleme de apărare.

Potrivit FAS, nu a fost posibilă finanţarea, în iulie, a unui sistem de apărare antiaeriană de tip IRIS-T destinat Kievului.

Ministerul Apărării voia să comande, în acest an, în afara bugetului din 2024, muniţie de artilerie şi drone, dezvăluie ziarul.

Această decizie sporeşte incertitudinea cu privire la susţinerea militară a Kievului, în contextul în care ajutorul Statelor Unite se află de asemenea în pericol, în cazul unei alegeri a republicanului Donald Trump la Casa Albă.

Berlinul prevede în 2026 doar un plafon de trei miliarde de euro şi 1,5 miliarde de euro în 2027 şi 2028, potrivit FAS.

În vederea unei compensări, Germnia mizează pe ”crearea, în cadrul G7 şi Uniunii Europene (UE), a unui instrument financiar care să folosească averile ruseşti îngheţate”, a declarat însă AFP io sursă de la Ministerul Finanţelor.

”Ajutorul bilateral german rămâne la cel mai înalt nivel, însă mizează pe eficienţa acestui instrument”, potrivit sursei citate.

Aliaţii Ucrainei lucrează de mai multe luni la un dispozitiv care să permită folosirea unei părţi a averilor ruseşti îngheţate în lume - în valoare de 100 de miliarde de dolari - în vederea susţinerii Kievului în războiul împotriva armatei ruse.

Un ”acord politic” între statele membre G7 a fost încheiat la jumătatea lui iunie, în urma unei propuneri a Statelor Unive de finanţare a unui împrumut în valoare de 50 de miliarde de euro.

Însă, pentru moment, nicio punere în aplicare a acestui plan nu este angajată.

Berlinul porneşte cu toate acestea de la ”principiul că aceste fonduri vor fi folosite începând din 2025”, precizează sursa parlamentară citată.

”Occidentul şi aşadar Germania, în calitate de cel mai mare contribuitor europen, nu îşi va slăbi ajutorul Ucrainei”, a dat asigurări AFP un deputat liberal german, Karsten Klein, un membru al Comisiei Bugetului.

Ministrul german al Finanţelor Christian Lindner (FDP) i-a scris în mod expres, la 5 august, omologului său de la Apărare Boris Pistorius (SPD) şi i-a cerut să ”garanteze” că plafonul de patru miliarde bugetate anul viitor va fi respectat, dezvăluie FAS.

Proiectul bugetului din 2025 a făcut obiectul unor dispute aprige în cadrul coaliţiei tripartite între Partidul Liberal (SDP, Verzi şi Partidul Social Democrat (SPD).

Lindner le-a cerut omologilor săi politici să facă economii, pentru a respecta ”frâna îndatorării”, o regulă constituţională care vizează să împiedice statul german să se îndatoreze în mod important.

Proiectul bugetului urmează să fie discutat în Parlament, în vederea unei adoptări până la sfârşitul anului.

Uniunea Creştin Democrată (CDU, opoziţie), care are vântul în pupa în sondaje la nivel naţional înaintea alegerilor regionale din septembrie, riscante pentru partidele din coaliţia aflată la putere în mai multe landuri din estul Germaniei, intenţionează să exercite presiuni asupra Guvernului în cadrul negocierilor bugetului, în toamnă.

”Coaliţia face politică în stilul lui Donald Trump şi opreşte orice ajutor suplimentar destinat Ucrainei, din cauza disputelor din politica internă”, deplângea sâmbătă pe X deputatul CDU Norbert Röttgen.

Articol recomandat de sport.ro
A venit anunțul mult așteptat în cazul Iranului: "Mă voi ocupa personal!"
A venit anunțul mult așteptat în cazul Iranului: "Mă voi ocupa personal!"
Citește și...
Cum a jignit Donald Trump Marea Britanie, după ce istoricul aliat al SUA a refuzat să se implice în războiul din Iran

Preşedintele american Donald Trump a atacat Regatul Unit şi pe premierul Keir Starmer din cauză că au refuzat să se implice în războiul americano-israelian în Iran şi a sugerat că Marina Regală nu se ridică la înălţimea acestei sarcini.

Drone ucrainene, detectate în Estonia. Incidente similare au fost semnalate în Letonia și Finlanda

Drone detectate în Estonia au fost lansate de Ucraina împotriva Rusiei, dar au deviat de la traiectorie şi au ajuns în ţara baltică, a precizat armata estonă, relatează miercuri Reuters.

Vecina României care a recunoscut că a fost avertizată de Iran. Ce i-a transmis ferm regimul de la Teheran

Autorităţile iraniene au avertizat luna trecută Bulgaria să nu permită Statelor Unite să folosească aeroporturile sale pentru avioanele care participă la operaţiuni militare în Iran, a anunţat miercuri Ministerul de Externe de la Sofia, potrivit Reuters.

Recomandări
Președintele Donald Trump afirmă că se ”gândește serios” să retragă SUA din NATO, care este ”un tigru de hârtie”

Donald Trump a declarat pentru The Telegraph că ia în considerare serios retragerea Statelor Unite din NATO, pentru că Alianța nu s-a alăturat războiului său împotriva Iranului.

Sociologul Alfred Bulai, trimis în judecată pentru agresiune sexuală. Fapte comise în anii 2000 s-au prescris

Sociologul Alfred Bulai, fost profesor la SNSPA, a fost trimis în judecată pentru agresiune sexuală. Procurorii arată că inculpatul ar fi comis agresiuni sexuale încă din anii 2000, dar aceste fapte s-au prescris între timp.

Scandalul ”mită la ARR”. Sorin Grindeanu, întrebat ce ține acasă în cutia de pantofi: ”Prețul la litru de motorină, 12 lei!”

Sorin Grindeanu, președintele Partidului Social Democrat și fost ministru al Transporturilor, neagă orice legătură cu faptele imputate fostului șef de cabinet, Cristian Anton, care este acuzat de DNA de luare de mită.