Germania a decis să nu mai aprobe acordarea de ajutoare militare Ucrainei pentru războiul cu Rusia

62426371
Getty

Germania, al doilea contribuitor după SUA, vrea să reducă la jumătate cheltuielile militare în favoarea Kievului în 2025, mizând pe bani generaţi de blocarea averilor ruseşti pentru a continua să susţină Ucraina, relatează AFP, potrivit News.ro.

Germania, al doilea contribuitor după SUA, vrea să reducă la jumătate cheltuielile militare în favoarea Kievului în 2025, mizând pe bani generaţi de blocarea averilor ruseşti pentru a continua să susţină Ucraina, relatează AFP.

Guvernul lui Olaf Scholz, care se află în căutarea unor economii bugetare, nu prevede ”ajutoare suplimentare” faţă de cele patru miliarde înscrise în proiectul bugetului din 2025 în vederea ajutării militare a Kievului, a declarat sâmbătă o sursă AFP.

Nici în acest an Belinul nu va aloca vreo anvelopă suplimentară Kievului, în afara finanţării aprobate, în valoare de opt miliarde de euro.

Această decizie a făcut obiectul unui acord între cancelarul social-democrat Olaf Scholz şi ministrul său al Finanţelor Christian Lindner din cadrul Partidului Liberal (FDP), dezvăluie în ediţia din weekend ziarul Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung (FAS).

Această decizie a produs deja consecinţe.

În prezent, ”nicio nouă comandă nu este lansată pentru Ucraina, pentru că acestea nu mai sunt finanţate”, a declarat săptămânalului Andreas Schwarz, un membru al Comisiei Bugetului, un specialist în probleme de apărare.

Potrivit FAS, nu a fost posibilă finanţarea, în iulie, a unui sistem de apărare antiaeriană de tip IRIS-T destinat Kievului.

Ministerul Apărării voia să comande, în acest an, în afara bugetului din 2024, muniţie de artilerie şi drone, dezvăluie ziarul.

Această decizie sporeşte incertitudinea cu privire la susţinerea militară a Kievului, în contextul în care ajutorul Statelor Unite se află de asemenea în pericol, în cazul unei alegeri a republicanului Donald Trump la Casa Albă.

Berlinul prevede în 2026 doar un plafon de trei miliarde de euro şi 1,5 miliarde de euro în 2027 şi 2028, potrivit FAS.

În vederea unei compensări, Germnia mizează pe ”crearea, în cadrul G7 şi Uniunii Europene (UE), a unui instrument financiar care să folosească averile ruseşti îngheţate”, a declarat însă AFP io sursă de la Ministerul Finanţelor.

”Ajutorul bilateral german rămâne la cel mai înalt nivel, însă mizează pe eficienţa acestui instrument”, potrivit sursei citate.

Aliaţii Ucrainei lucrează de mai multe luni la un dispozitiv care să permită folosirea unei părţi a averilor ruseşti îngheţate în lume - în valoare de 100 de miliarde de dolari - în vederea susţinerii Kievului în războiul împotriva armatei ruse.

Un ”acord politic” între statele membre G7 a fost încheiat la jumătatea lui iunie, în urma unei propuneri a Statelor Unive de finanţare a unui împrumut în valoare de 50 de miliarde de euro.

Însă, pentru moment, nicio punere în aplicare a acestui plan nu este angajată.

Berlinul porneşte cu toate acestea de la ”principiul că aceste fonduri vor fi folosite începând din 2025”, precizează sursa parlamentară citată.

”Occidentul şi aşadar Germania, în calitate de cel mai mare contribuitor europen, nu îşi va slăbi ajutorul Ucrainei”, a dat asigurări AFP un deputat liberal german, Karsten Klein, un membru al Comisiei Bugetului.

Ministrul german al Finanţelor Christian Lindner (FDP) i-a scris în mod expres, la 5 august, omologului său de la Apărare Boris Pistorius (SPD) şi i-a cerut să ”garanteze” că plafonul de patru miliarde bugetate anul viitor va fi respectat, dezvăluie FAS.

Proiectul bugetului din 2025 a făcut obiectul unor dispute aprige în cadrul coaliţiei tripartite între Partidul Liberal (SDP, Verzi şi Partidul Social Democrat (SPD).

Lindner le-a cerut omologilor săi politici să facă economii, pentru a respecta ”frâna îndatorării”, o regulă constituţională care vizează să împiedice statul german să se îndatoreze în mod important.

Proiectul bugetului urmează să fie discutat în Parlament, în vederea unei adoptări până la sfârşitul anului.

Uniunea Creştin Democrată (CDU, opoziţie), care are vântul în pupa în sondaje la nivel naţional înaintea alegerilor regionale din septembrie, riscante pentru partidele din coaliţia aflată la putere în mai multe landuri din estul Germaniei, intenţionează să exercite presiuni asupra Guvernului în cadrul negocierilor bugetului, în toamnă.

”Coaliţia face politică în stilul lui Donald Trump şi opreşte orice ajutor suplimentar destinat Ucrainei, din cauza disputelor din politica internă”, deplângea sâmbătă pe X deputatul CDU Norbert Röttgen.

Articol recomandat de sport.ro
"Am venit la Fundeni, nimeni n-a putut să-mi zică ce probleme am. Apoi mi-au pus diagnosticul în cinci secunde" Moment de răscruce al marelui anrtrenor român
"Am venit la Fundeni, nimeni n-a putut să-mi zică ce probleme am. Apoi mi-au pus diagnosticul în cinci secunde" Moment de răscruce al marelui anrtrenor român
Citește și...
Lituania suspectează implicarea unor forțe străine pentru o breșă masivă de date care vizează peste 600.000 de conturi

Autoritățile lituaniene se află în stare de alertă maximă din cauza unei breșe masive de date, care a afectat peste 600.000 de conturi din registrele naționale de date, despre care se presupune că a fost provocată de o altă țară.

Iranul afirmă că s-a ajuns la un acord-cadru, dar că semnarea unui acord cu SUA nu este iminentă

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, a declarat că s-a ajuns la un acord-cadru, dar că semnarea unui acord cu SUA nu este iminentă.

Parlamentar suedez: În Transnistria nu e un conflict îngheţat, ci o armă încărcată îndreptată spre flancul estic al Europei

Parlamentarul suedez Björn Söder susține că Transnistria nu este un „conflict înghețat”, ci un instrument de instabilitate folosit de Rusia ca armă geopolitică de peste trei decenii, cu costuri reduse și influență maximă în regiune, potrivit Deschide.md.

Recomandări
Un nou draft al legii salarizării bugetarilor. Sporurile scad la 20%, dispare indemnizația de hrană

Noul draft al viitoarei legi a salarizării bugetarilor, care ar urma să intre în vigoare din iulie 2027, prevede reducerea sporurilor, eliminarea indemnizației de hrană și introducerea unui sistem unitar de salarizare în sectorul public.

Barometru INSCOP. Cum ar vota românii în cazul unui referendum pentru demiterea președintelui Nicușor Dan

Institutul de cercetare sociologică INSCOP a întrebat 1100 de români cum ar vota dacă duminica viitoare ar fi organizat un referendum privind demiterea președintelui României, Nicușor Dan.

„Au dat peste mine, ăsta a fost singurul lor ghinion”. Cămătarii, premieră pe PRO TV și VOYO

În această seară, de la ora 23:30, la PRO TV, telespectatorii vor putea urmări primul episod al serialului documentar CĂMĂTARII.