Franța începe experimentarea săptămânii de lucru de patru zile. Care sunt angajații care se vor bucura de program și cât timp

62264044
Getty

Testarea săptămânii de lucru de patru zile în ministerele din Franţa va începe în această primăvară şi va dura „cel puţin un an", potrivit unei note a administraţiei difuzate în ajunul unui seminar guvernamental privind munca, relatează AFP.  

Anunţată în ianuarie de premierul Gabriel Attal, acest experiment are ca scop să evalueze impactul, în special "în ceea ce priveşte echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată". Este vorba de o adaptare a timpului de lucru, care constă în concentrarea orelor de lucru într-un număr redus de zile.

„Se va desfăşura cu un număr constant de salariaţi" şi fără reducerea timpului legal de lucru de 1607 ore pe an, a precizat Direcţia Generală pentru Administraţie şi Funcţie Publică (DGAFP) în nota, datată vineri, citată de AFP.

Experimentul va avea loc atât la Paris, cât şi în serviciile „descentralizate" (din afara capitalei) ale ministerelor.

„Va fi la latitudinea fiecărui şef de departament să stabilească dacă este oportun sau nu" să efectueze experimentul, precizează DGAFP.

Instituţia speră să întocmească în aprilie sau mai o listă cu departamentele pregătite să testeze condensarea timpului de lucru şi să lanseze primele experimente în acest sens.

Modularea timpului de lucru va începe „cel târziu în septembrie 2024, pentru o perioadă de cel puţin un an", mai spune nota de serviciu.

O primă evaluare va fi făcută în vara anului 2025 şi va fi folosită pentru a pregăti „continuarea şi/sau extinderea" experimentului. Administraţia nu menţionează niic despre scenariul unui experiment neconcludent.

În plus faţă de săptămâna de patru zile, administraţiile vor putea testa o săptămână de patru zile şi jumătate sau o alternanţă între săptămâni de patru şi cinci zile.

Experimentul va fi realizat pe bază de "voluntariat", dar vor fi excluşi funcţionarii publici care au "obligaţii legale de serviciu", cum ar fi profesorii, sau programe care diferă de săptămâna tradiţională de cinci zile.

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Motivul pentru care televiziunea de stat din Coreea de Nord a cenzurat blugii unui prezentator britanic

Televiziunea de stat din Coreea de Nord a cenzurat o pereche de blugi în timpul difuzării unui show britanic despre grădinărit, luni, o mișcare care pare să reflecte eforturile regimului de a restricționa moda și cultura occidentală populară.

 

Legătura dintre problemele lui Kate Middleton și Rusia. Cum au apărut controversele din ultima vreme despre prințesa de Wales

Cercetătorii în domeniul securității consideră că un grup de dezinformare cu sediul în Rusia a amplificat și a contribuit la frenezia conspirațiilor cu privire la starea de sănătate a prințesei de Wales.

 

Austria cere Bruxelles-ului să relaxeze sau să suspende legea anti-defrișări. 20 de state susțin solicitarea

Un grup de aproximativ 20 de state membre UE au cerut marţi Bruxelles-ului să relaxeze, şi posibil să suspende, legea UE anti-defrişări.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.