Financial Times: NATO dispune de doar 5% din apărarea aeriană necesară pentru a proteja flancul estic
Europa dispune doar în mică proporţie de capacităţile de apărare aeriană necesare pentru a-şi proteja flancul estic, potrivit unor calcule interne ale NATO care scot la iveală amploarea vulnerabilităţilor continentului, scrie Financial Times.
Potrivit unor persoane familiarizate cu planurile confidenţiale de apărare întocmite anul trecut, statele NATO sunt capabile să furnizeze mai puţin de 5% din capacităţile de apărare aeriană considerate necesare pentru a-şi proteja membrii din Europa Centrală şi de Est împotriva unui atac la scară largă.
Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a subliniat importanţa apărării aeriene, în timp ce Kievul imploră Occidentul să-i dea sisteme şi rachete suplimentare pentru a-şi proteja oraşele, trupele şi reţeaua energetică împotriva bombardamentelor zilnice.
Imediat după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, SUA au desfăşurat un sistem de apărare aeriană cu baterii Patriot pentru a proteja un aeroport din sudul Poloniei, care a devenit un centru de expediere a armelor occidentale către Kiev. Dar oficialii spun că membrii NATO au foarte puţine astfel de sisteme în rezervă, aşa încât capacitatea lor de a desfăşura mai multe dincolo de propriile lor teritorii este foarte limitată.
Un diplomat de rang înalt din cadrul NATO a declarat că "o parte importantă a planului (întocmit anul trecut) de apărare a Europei de Est împotriva invaziei" era dedicată capacităţii de a se apăra împotriva rachetelor şi atacurilor aeriene. "Dar în momentul de faţă, nu avem acest lucru", a recunoscut el.
"(Apărarea aeriană) este una dintre cele mai mari găuri pe care le avem", a declarat un al doilea diplomat NATO. "Nu putem nega acest lucru", a spus acest diplomat, la rândul lui.
Unii lideri europeni şi oficiali militari cred că Rusia ar putea avea capacitatea de a ataca un stat membru NATO până la sfârşitul deceniului, notează Financial Times.
Inițiative care se suprapun
Eşecul statelor europene membre NATO din ultimele luni de a furniza Ucrainei echipamente suplimentare de apărare aeriană a subliniat stocurile lor limitate de astfel de sisteme, care sunt costisitoare şi a căror fabricare cere timp. De asemenea, a provocat o serie de iniţiative, care se suprapun, în încercarea de a se găsi soluţii pe termen lung.
Anul trecut, Germania a lansat iniţiativa Sky Shield, împreună cu peste o duzină de alte ţări din UE, pentru a dezvolta un sistem comun de apărare antiaeriană care să utilizeze tehnologie dezvoltată de SUA şi Israel.
Cu toate acestea, Franţa a criticat public propunerea şi a oferit un concept rival susţinut de un număr mai mic de aliaţi.
Săptămâna trecută, Polonia şi Grecia au solicitat Comisiei Europene să contribuie la dezvoltarea şi, eventual, să ajute la finanţarea unui sistem paneuropean de apărare antiaeriană, o propunere pe care preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a arătat că o va susţine. Într-o scrisoare trimisă Ursulei von der Leyen, prim-miniştrii grec şi polonez Kyriakos Mitsotakis şi Donald Tusk au descris apărarea aeriană drept o "vulnerabilitate majoră în securitatea" europeană, adăugând că războiul din Ucraina "(ne-a) învăţat lecţii pe care nu le mai putem ignora".
Unele capitale ale UE au sugerat creşterea datoriei comune pentru a finanţa proiectele de apărare.
Problema dronelor
Proliferarea dronelor de atac ieftine, cu rază lungă de acţiune, folosite de Rusia împotriva Ucrainei, a sporit aceste îngrijorări. "Atacurile cu rază lungă de acţiune nu mai sunt o capacitate a unei superputeri", a declarat un oficial occidental din domeniul apărării.
Un oficial NATO a declarat că apărarea antiaeriană şi antirachetă "sunt priorităţi de top", dar a recunoscut că "stocurile sunt reduse".
"Noile planuri de apărare ale NATO sporesc în mod semnificativ cerinţele de apărare aeriană şi antirachetă în ceea ce priveşte cantitatea şi disponibilitatea", a declarat oficialul, adăugând că ţările investesc în noi capacităţi de apărare aeriană, inclusiv în avioane de luptă. "Aşadar, suntem încrezători că descurajarea NATO împotriva Rusiei rămâne puternică", a adăugat acesta.
În Marea Britanie, cele şase distrugătoare Type 45 ale Marinei Regale sunt echipate cu sisteme de apărare împotriva rachetelor balistice, dar navele au fost afectate de defecte de proiectare. Armata britanică dispune, de asemenea, de şase sisteme de apărare antiaeriană terestră de ultimă generaţie Sky Sabre, dar interceptorii lor de rachete au o rază de acţiune de numai 40 km, iar două dintre sisteme se află în străinătate. "Capacitatea de apărare aeriană a Regatului Unit este complet inadecvată", a declarat Jack Watling, cercetător senior la think-tank-ul Royal United Services Institute (RUSI) din Londra.
Integrarea completă a diverselor sisteme de apărare aeriană din Europa ar putea contribui la compensarea acestui deficit prin crearea unei reţele dense de senzori şi interceptori pe întregul continent. Dar "încercările de a actualiza infrastructura de comandă şi control a NATO pentru apărarea aeriană nu au fost niciodată demarate", spune Watling.
Miniştrii de externe ai NATO se vor reuni joi la Praga pentru două zile de discuţii menite să pregătească summitul alianţei care va avea loc în iulie la Washington, unde consolidarea apărării europene va fi un subiect central.
