Fenomenul căutării de comori a luat amploare în pandemie. Un palat al împăratului Nero a fost vizat
Li se spune "jefuitori de morminte". Sunt indivizi care sapă fără drept după artefacte antice, pe care apoi le vând pe piața neagră.
În țări ca Italia, Grecia sau Israel practica nu e nouă, dar a luat proporții alarmante de când a început pandemia.
În peninsula italiană, multe dintre siturile arheologice au rămas pustii luni întregi din cauza restricțiilor. A fost ocazia perfectă pentru căutătorii de comori.
Numai anul trecut, autoritățile italiene au recuperat peste o jumătate de milion de obiecte furate.
Încă în picioare, ruinele din Cetatea Eternă, ca de altfel și cele din toata Italia, ascund si astazi comori nedescoperite sau puse în valoare. Nu e de mirare, așadar, că săpăturile ilegale după artefacte sunt o practică la fel de veche precum Roma însăși.
În timp ce vizitau vila împăratului Nero, de pe malul Mediteranei, jurnaliștii CNN au dat peste un bărbat care intrase într-un perimetru protejat și săpa după comori ziua-n amiaza mare. Interpelat de carabinienii alertați de jurnaliști, bărbatul a explicat senin că adună plastic. La fel ca multe alte situri, străvechea vilă, construită acum aproape 2.000 de ani, nu a fost pe deplin excavată.
General Roberto Riccardi, Poliția culturală italiană: "Provoci o pagubă dublă când sustragi artefacte din necropole ori din orice sit sau expoziție din țara noastră. Întâi, e dauna economică, proporțională cu valoarea artistică și istorică. A doua pagubă este că împiedici arheologul să traseze istoria, contextul unei piese".
Artefactele sustrase ajung în toate colțurile lumii, în muzee și mai ales în colecții private. Chiar si actrița Kim Kardashian a fost citată recent în fața instanței cu privire la o statuie romană, confiscată în 2016 de vameșii americani.
Potrivit autorităților italiene, numai anul trecut, 20 de milioane de artefacte au fost traficate.
Darius Arya, arheolog: "Oamenii vor să ia parte la istorie, să dețină "bucăți" de istorie și firește că vrem s-o facă în mod legitim, legal. Vrem să se ducă la autoritățile în drept ori la case de licitații autorizate care pot garanta proveniența a ceea ce vor să achiziționeze".
Arheologii spun că sunt vinovați nu doar cei care sapă ilegal, ci toţi cei care iau parte la traficul de artefacte, inclusiv cumpărătorii. Anul trecut, poliția italiană a recuperat nu mai puțin de 500.000 de articole furate.
Reporter: "Jumătate de milion?".
Stefano Alessandrini, arheolog criminalist: "E incredibil, da. Multe sunt din biblioteci, arhive, lucruri mărunte. Dar fiecare este important pentru istoria noastră".
Dupa ce sunt recuperate de politiști, artefactele ajung într-o clădire din centrul Romei, unde sunt sunt catalogate, curățate și pregătite pentru a fi expuse in muzeele din țară.
În 2020, piața globală de artă și antichități a fost estimată la 50 de miliarde de dolari, iar pandemia a dus pe noi culmi comerțul online cu obiecte de valoare.
