Ce spun experții despre decizia SUA de a permite Ucrainei să folosească rachete ATACMS în interiorul Rusiei

atacms
Imago

Experţii s-au arătat sceptici cu privire la impactul pe care decizia SUA de a permite Ucrainei să folosească rachete ATACMS împotriva anumitor ţinte militare în interiorul Rusiei îl va avea asupra evoluţiei războiului, relatează EFE.

"Evident, ar fi un nonsens", a declarat pentru EFE analistul militar ucrainean Mihailo Samus. "Asta ar însemna că, dacă soldaţii ruşi sunt în Kursk, îi putem ataca, dar dacă se mută în Briansk, nu mai putem", spune expertul, referindu-se la o altă regiune rusă care se învecinează cu Ucraina, de unde Rusia lansează atacuri împotriva teritoriului ucrainean.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington a adoptat o poziţie similară, explicând în analiza sa de luni că "sute de obiective militare ruseşti aflate în raza de acţiune a rachetelor ATACMS desfăşurate în Ucraina ar fi în siguranţă dacă Kievul le poate folosi pe acestea doar împotriva ţintelor din regiunea Kursk".

Conform presei americane care informează despre decizia Washingtonului de a permite Kievului să utilizeze ATACMS pentru atacuri în profunzimea teritoriului rus, ridicarea restricţiei ar fi limitată la regiunea Kursk, unde trupele ucrainene ocupă o parte din teritoriu, încă de la începutul lunii august, şi se luptă cu forţele ruse şi nord-coreene care încearcă să le alunge peste graniţă.

Decizia ar constitui, potrivit unor surse oficiale de la Washington citate de aceste media, un răspuns la desfăşurarea nord-coreeană, care ar urma să crească riscul pentru soldaţii ţării comuniste în ideea de a descuraja Phenianul să trimită mai mulţi soldaţi în Rusia.

Citește și
Donald Trump
Trump acuză Danemarca că nu a contracarat „amenințarea rusă” din Groenlanda și reia presiunile pentru controlul insulei

Un alt motiv de frustrare în Ucraina este întârzierea nejustificată - în opinia multora - a actualei administraţii democrate de la Washington de a lua măsurile pe care preşedintele Volodimir Zelenski le-a solicitat cu insistenţă de la începutul războiului şi mai ales în ultimele luni.

"Au trecut aproape trei ani", a scris Ilia Ponomarenko, activist ucrainean şi analist în domeniul apărării, pe contul său de pe reţeaua socială X. "Câte vieţi ar fi putut fi salvate?!", exclamă el în mesajul de pe contul său de pe X, cu peste 1,2 milioane de urmăritori.

La rândul său, Mihail Samus, expert militar, reaminteşte că decizia administraţiei preşedintelui Joe Biden - care nu a fost încă anunţată oficial - vine înainte de împlinirea, marţi, a o mie de zile de război în Ucraina.

Samus şi-a exprimat regretul că administraţia democrată nu a acţionat cu viteza şi logica "războiului" în Ucraina, ci dintr-o "perspectivă politică".

Expertul consideră că este esenţial ca Ucraina să poată ataca cu toate armele de care dispune toate obiectivele militare inamice aflate în raza de acţiune de 300 de kilometri a ATACMS, cea mai lungă rază de acţiune a rachetelor occidentale aflate în dotarea armatei ucrainene.

"Pe aceşti 300 de kilometri există infrastructură logistică, posturi de comandă, depozite de muniţie, unităţi cu personal şi, bineînţeles, baze aeriene, precum şi rachete precum Iskander, lansatoare, etc.", spune Samus pentru a ilustra cât de important ar fi pentru Ucraina să poată folosi ATACMS împotriva ţintelor legitime din toată Rusia.

Potrivit unei analize ISW, în august în raza de acţiune a ATACMS se aflau aproximativ 250 de obiective militare situate pe teritoriul Federaţiei Ruse. Armata rusă poate reloca unele dintre aceste echipamente în zone mai îndepărtate de front, ceea ce ar presupune noi cheltuieli şi alte resurse, pe lângă dificultăţile logistice.

Ucraina a insistat în mod repetat că posibilitatea de a utiliza ATACMS şi rachete similare, precum Storm Shadow şi rachetele SCALP britanice şi franceze, ar putea schimba cursul războiului, întrucât i-ar oferi posibilitatea de a slăbi infrastructura militară rusă din spatele frontului şi de a neutraliza multe atacuri aeriene ruseşti la sursă prin lovirea avioanelor inamice la bazele lor.

Deşi iniţial unele media au anunţat că şi Franţa şi Marea Britanie s-au aliniat deciziei SUA de a permite Ucrainei utilizarea rachetelor lor SCALP/Storm Shadow, luni, Parisul a nuanţat, prin vocea ministrului său de externe Jean-Noel Barrot, că utilizarea de rachete franceze de către forţele ucrainene pe teritoriul rus rămâne "o opţiune", potrivit AFP. Se pare că, pentru moment, poziţia Londrei este similară cu cea a Parisului.

În prima sa reacţie la informaţiile privind demersul lui Biden, preşedintele Zelenski a declarat duminică faptu că "atacurile nu se fac cu cuvinte". "Aceste lucruri nu se anunţă", a spus liderul ucrainean, care a remarcat că "rachetele vor vorbi de la sine".

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Noul jucător de la FCSB a aterizat! Primele declarații
GALERIE FOTO Noul jucător de la FCSB a aterizat! Primele declarații
Citește și...
Trump acuză Danemarca că nu a contracarat „amenințarea rusă” din Groenlanda și reia presiunile pentru controlul insulei
Trump acuză Danemarca că nu a contracarat „amenințarea rusă” din Groenlanda și reia presiunile pentru controlul insulei

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat duminică că Danemarca „nu a reușit să facă nimic pentru a îndepărta «amenințarea rusă» din Groenlanda” și a afirmat că „acum este timpul și se va face!!!”, transmite luni Reuters.

Tragedia feroviară cu zeci de morți din Spania este ”complet ciudată”. 484 de oameni erau în trenuri
Tragedia feroviară cu zeci de morți din Spania este ”complet ciudată”. 484 de oameni erau în trenuri

Accidentul feroviar cu zeci de morți și răniți, în sudul Spaniei, după ce două trenuri de mare viteză s-au ciocnit în provincia Cordoba, este ”complet ciudat”, potrivit autorităților. 484 de pasageri se aflau în cele două trenuri.  

Pieţele globale se pregătesc pentru noi turbulenţe după ameninţarea lui Trump cu tarife asupra Europei din cauza Groenlandei
Pieţele globale se pregătesc pentru noi turbulenţe după ameninţarea lui Trump cu tarife asupra Europei din cauza Groenlandei

Pieţele financiare internaţionale devin volatile după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a ameninţat cu tarife suplimentare împotriva unor state europene în contextul disputei privind Groenlanda.

Recomandări
De ce nu e Nicușor Dan la Davos. Consilier: ”Mesajul este «nu umblu teleleu prin lume» când sunt lucruri importante în țară”
De ce nu e Nicușor Dan la Davos. Consilier: ”Mesajul este «nu umblu teleleu prin lume» când sunt lucruri importante în țară”

Nicușor Dan nu a mers la Forumul Economic de la Davos pentru că în România se derulează acum mai multe crize, care impun prezența sa în țară, a declarat consilierul prezidențial Marius Lazurca. Mesajul este ”nu umblu teleleu prin lume”, spune Lazurca.

O masă de aer arctic a ajuns în România și aduce temperaturi de -20 de grade Celsius. Meteorolog: „Nu va dispărea curând”
O masă de aer arctic a ajuns în România și aduce temperaturi de -20 de grade Celsius. Meteorolog: „Nu va dispărea curând”

Anul acesta, luna ianuarie își confirmă numele de gerar. Este iarnă ca la carte în România. După zile și nopți foarte reci, de luni, 19 ianuarie, toată țara intră sub un cod galben.

Tragedie în Spania. Cel puțin 39 de oameni au murit și 123 au fost răniți după ciocnirea a două trenuri de mare viteză. VIDEO
Tragedie în Spania. Cel puțin 39 de oameni au murit și 123 au fost răniți după ciocnirea a două trenuri de mare viteză. VIDEO

Un accident feroviar care a implicat duminică două trenuri de mare viteză a făcut zeci de morți în sudul Spaniei, potrivit Gărzii Civile, după o ciocnire foarte violentă care a aruncat mai multe vagoane de pe şine.