Exodul românilor dintr-un stat european. Aproape 40.000 se întorc anual în România: „Aici avem tot ce ne trebuie”
Aproximativ patru milioane de oameni au emigrat din România în deceniile de după răsturnarea comunismului, printre ei numărându-se mulți care s-au îndreptat spre Marea Britanie în căutarea unui viitor mai bun.
Însă o economie în plină dezvoltare în România, cu salarii medii care au crescut cu peste 700% în ultimii zece ani, șomaj scăzut, locuințe ieftine și o rată a criminalității considerată mai scăzută, i-a determinat pe mulți să se întoarcă acasă.
Această tendință se reflectă și în Marea Britanie, unde 37.000 de rezidenți români au părăsit țara între iunie 2024 și aceeași lună din 2025, în timp ce doar 14.000 au sosit, potrivit Oficiului Național de Statistică, scrie Daily Mail.
Alexandra Stamate și soțul ei, Florin, șofer de Uber, s-au mutat în Marea Britanie în căutarea unei vieți mai bune, dar după o perioadă petrecută în Bristol, s-au alăturat miilor de români care se întorc acasă.
La cinci ani de la revenirea din Marea Britanie, Alexandra și Florin îmbrățișează viața în propria lor mică gospodărie într-o zonă idilică a României. Aici își cultivă singuri hrana și sunt în mare parte autosuficienți.
A fost o vreme când libertatea de mișcare a făcut ca românii să meargă în Marea Britanie în număr mare, dar pe măsură ce costul vieții a erodat calitatea vieții rezidenților, tot mai mulți oameni se întorc la București.
Alexandra a declarat pentru Daily Mail că ea și soțul ei aveau mari speranțe să se stabilească permanent în Marea Britanie atunci când au părăsit România și s-au mutat la Bristol în 2015.
Amândoi au lucrat inițial într-o măcelărie, înainte ca el să devină șofer Uber, iar ea să renunțe la serviciu pentru a avea grijă de cei trei copii ai lor, născuți în Marea Britanie.
Alexandra Stamate: „Costul vieții a continuat să crească, iar creșterea copiilor a devenit tot mai solicitantă din punct de vedere financiar și emoțional. Ca multe alte familii, am devenit totodată mai conștienți de probleme precum siguranța și presiunea generală a vieții urbane.”
Ea și soțul ei și-au dat seama că viitorul lor ar putea fi în agricultură după ce au căpătat experiență cultivând legume pe o parcelă închiriată în Bristol.
În cele din urmă, au cumpărat teren într-o zonă rurală idilică din apropierea localității Apold, în județul Mureș, deoarece nu și-ar fi permis niciodată o mică gospodărie în Marea Britanie.
Alexandra Stamate: „Prețurile proprietăților și costurile zilnice din zonele rurale [din Marea Britanie] erau mult peste ceea ce consideram sustenabil pe termen lung. Și nu mi-am dorit să împrumut bani de la bănci. Vremea a jucat, de asemenea, un rol. România ne-a oferit terenuri la prețuri accesibile, un climat mai bun pentru viața în aer liber și șansa de a construi o viață la țară care nu ar fi fost realistă pentru noi în Marea Britanie.”
Cuplul - ambii în vârstă acum de 35 de ani - a plătit doar 7.500 de euro pentru peste 8.000 de metri pătrați de teren, incluzând o fermă veche, degradată, ce necesita renovări ample, chiar înainte de pandemia de Covid, în 2020. În prezent, ei cresc capre, porci, găini și albine și cultivă legume și fructe.
Ei consumă produsele proprii și, de asemenea, vând miere, lapte și brânză, în timp ce Alexandra administrează o pagină de Facebook foarte populară, unde publică sfaturi despre viața la țară pentru cei 355.000 de urmăritori ai săi.
Postările ei reflectă uneori diferențele dintre vechea sa viață din Anglia și fericirea pe care o trăiește odată cu întoarcerea familiei sale în România.
Antreprenorul român Bogdan Termure a folosit grantul de 37.000 de euro pe care l-a primit pentru întoarcerea în țară pentru a-și înființa propria afacere de succes în domeniul livrării de mâncare la domiciliu.
Bogdan Termure: „La țară, poate că nu avem vitrine pline cu delicatese scumpe, dar avem beciuri cu borcane, cămări cu dulceață și murături, și hambare cu grâu și porumb. Poate că nu ne îmbrăcăm întotdeauna după ultima modă, dar avem mâini să muncim și mese îmbelșugate. Și, mai presus de toate, avem acea liniște pe care doar un om care știe că nu va flămânzi niciodată o poate avea. Pentru că pământul, animalele și natura nu te vor dezamăgi dacă ai grijă de ele. La oraș, depinzi de rafturile unui supermarket. La sat, depinzi de munca ta și de cei dragi. Iar asta îți oferă libertate. Nu luxul aduce siguranță, ci simplitatea și pământul. Iar aici, la țară, știm că avem tot ce ne trebuie. Și asta, pentru mine, este cea mai mare bogăție.”
Bogdan Termure: „Dimineața fac focul în sobă. În Marea Britanie porneam încălzirea centrală. Aici simt căldura lemnului și mirosul de fum care îți intră în suflet. Îmi iau laptele direct de la sursă. Nu din supermarket, nu pasteurizat, ci muls de mână, cald, plin de viață. Îmi fac propria pâine. Cu maia, cu răbdare, cu mâinile mele. În Marea Britanie cumpăram totul ambalat. Trăiesc în ritmul naturii. La oraș alergi după ceas și program. La țară, viața curge după anotimpuri, după cântatul cocoșului și apusul soarelui.”
Numărul românilor care părăsesc Marea Britanie este mai mare decât al oricărei alte naționalități din UE, depășind cu mult cei 25.000 de polonezi care au plecat din Marea Britanie pentru a se întoarce în țara lor cu taxe reduse, în anul încheiat în luna iunie trecut.
Mulți români spun că doresc să scape de nivelurile ridicate ale criminalității din Marea Britanie, de droguri, de creșterea costului vieții și de ceea ce mulți percep ca fiind o discriminare tot mai accentuată împotriva naționalității lor după Brexit.
Aceștia vor să se alăture unui val de conaționali care au părăsit deja Marea Britanie, atracția condițiilor economice în îmbunătățire din România înclinând balanța în favoarea întoarcerii.
Astfel, cu salarii care au crescut cu 700% în ultimii zece ani, locuințe mai ieftine, șomaj scăzut și o rată a criminalității percepută ca fiind mai mică, România este văzută ca un loc mai bun pentru stabilire. În imagine: petrecăreți dansând în costume tradiționale de urs în București.
Scăderile valorii lirei sterline au contribuit, de asemenea, la nemulțumirea lor, ceea ce înseamnă că mulți au mai puțini bani de trimis în România pentru a-și cumpăra propria locuință sau pentru a avea grijă de rudele în vârstă.
Guvernul de la București face apel de ani de zile ca cetățenii să se întoarcă acasă, după ce a pierdut aproximativ un sfert din populație din cauza emigrației, de la răsturnarea și execuția dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu împreună cu soția sa, în ziua de Crăciun a anului 1989.
O campanie de publicitate menită să atragă lucrătorii înapoi în țară, oferind granturi și împrumuturi antreprenorilor care se întorc, a fost lansată în 2019 pentru a crește populația stagnată a României, de aproximativ 19 milioane de oameni, afectată și de scăderea natalității.
Datele centralizate de platforma globală Numbeo, care evaluează percepțiile cetățenilor din diferite țări, indică România ca având un nivel perceput al criminalității mai scăzut și fiind mai sigură decât țări precum Marea Britanie, Franța, Italia, Germania, Norvegia și Ungaria, deși există îngrijorări legate de mita și corupția.
Românilor le era interzis să fie angajați în Marea Britanie fără viză înainte ca țara să adere la Uniunea Europeană.
Aderarea la UE în 2007 le-a permis să obțină locuri de muncă pe bază de cote în sectoare precum agricultura sau procesarea alimentelor, ori anumite locuri de muncă calificate, în cadrul unor reguli tranzitorii valabile până la sfârșitul anului 2013.
Altor persoane li s-a permis să fie lucrători independenți, ceea ce a dus la faptul că mulți au ajuns să desfășoare activități precum comerțul cu fier vechi.
Controalele tranzitorii au fost eliminate la 1 ianuarie 2014, oferindu-le românilor libertate deplină de angajare, ceea ce a dus la sosirea a încă mii de persoane.
Recensământul din 2011 a raportat că numărul persoanelor născute în România care trăiau în Marea Britanie a crescut la 83.168, față de doar 7.631 cu zece ani mai devreme, în timp ce recensământul din 2021 a înregistrat 557.554 de persoane, românii devenind astfel al patrulea cel mai mare grup de imigranți, după cei din Pakistan, Polonia și India.
După Brexit, 435.720 de români au primit drept de ședere permanentă (indefinite leave to remain) în cadrul Schemei de Stabilire pentru Cetățenii UE din Marea Britanie, dacă aveau cinci ani de rezidență continuă, iar alți 670.560 au primit statut de pre-settled, pentru o perioadă de rezidență mai mică de cinci ani, ceea ce le permite să aplice pentru statutul de rezident permanent în viitor.
Numărul exact al românilor aflați în prezent în Marea Britanie nu este dezvăluit în statisticile oficiale, deși Centrul Colaborativ al Regatului Unit pentru Dovezi privind Locuințele a afirmat într-un raport din 2023 că acesta variază între 342.000 și peste un milion, în funcție de sursele utilizate.
Românii care doresc să muncească în prezent în Marea Britanie trebuie, în general, să aplice pentru o viză de muncitor calificat (UK Skilled Worker Visa), ceea ce înseamnă că trebuie să fi primit o ofertă de muncă în prealabil, cu un salariu de cel puțin 41.700 de lire sterline, deși lucrătorii sub 26 de ani sau cei cu calificări academice pot câștiga mai puțin.
Aceste reguli au redus drastic numărul românilor care încearcă să se mute în Marea Britanie, deși aceștia pot aplica în continuare pentru vize de student sau de familie, dacă au un partener/soț, părinte sau copil care locuiește în Marea Britanie și are rezidență permanentă sau cetățenie britanică.
.webp)
