Evenimentele politice ale lui 2017. Anul în care extrema dreaptă a câştigat teren în Europa
În 2017, Coreea de Nord a accelerat ritmul în cursa sa către înarmarea nucleară, sporind temerile unui conflict atomic, aşa cum se întâmplă în cele mai sumbre zile ale Războiului Rece.
Potrivit comentatorilor, dosarul nord-coreean va continua să ţină prima pagină a ziarelor şi în 2018, câtă vreme Occidentul pare incapabil să constrângă Phenianul să renunţe la programul său nuclear.
Pe de altă parte, pe măsură ce a pierdut teritoriile "califatului" său din Siria şi Irak, Statul Islamic a comis atentate sângeroase în întreaga lume, din Marea Britanie ori Spania până în Egipt ori Iran.
Anul 2017 începea cu investirea miliardarului republican Donald Trump în funcţia de preşedinte al Statelor Unite. Suspiciunile de complicitate cu Moscova i-au umbrit primul an de mandat, împănat cu nenumărate salve de tweet-uri, care de care mai provocatoare.
Multe dintre postări au vizat programul nuclear nord-coreean, în condiţiile în care tensiunile dintre Washington şi Phenian au escaladat dramatic în 2017, alimentate de repetatele teste cu rachete balistice ale nord-coreenilor, dar şi de retorica deloc măsurata a preşedintelui american:
Trump: "Omul-Racheta este în misiune sinucigaşă, el personal şi regimul sau."
În Japonia, unii oameni au început să-şi construiască adăposturi în propriile locuinţe, iar la începutul lui decembrie, sirenele au răsunat în Hawaii, când a fost testat sistemul de alertă în caz de atac nuclear, pentru prima dată de la încheierea Războiului Rece.
Îndeplinind o promisiune de campanie, la începutul acestei luni, Donald Trump a recunoscut oficial Ierusalimul drept capitală a Israelului, provocând proteste în întreaga lume musulmană şi critici din partea liderilor străini.
Terorismul a îndoliat planeta şi în acest an. În martie, un individ s-a năpustit cu maşina în trecători pe podul Westminster din Londra, după care a înjunghiat mortal un poliţist la intrarea în Parlament.
Atacul s-a soldat cu 5 victime. Scenariul s-a repetat şi în iunie când trei terorişti au intrat cu o dubiţă pe trecători de pe London Bridge, înainte de a se repezi să înjunghie oameni. 8 persoane au fost ucise.
În luna mai, 22 de tineri au fost sfârtecați de un atentat sinucigaş la un concert pop pe o arenă din Manchester.
Şi Spania s-a confruntat cu terorismul în 2017. În luna august, o camionetă a strivit zeci de oameni în inima turistică a Barcelonei.
Tot Spania a fost în 2017 scena unei crize politice fără precedent în Europa postbelică, din cauza asipirațiilor separatiste ale Cataloniei.
Liderii acestei provincii au proclamat unilateral republica pe 27 octombrie, silind guvernul central de la Madrid să preia tutela asupra regiunii. Alegerile convocate anticipat pe 21 decembrie nu au detensionat situaţia, ci au complicat şi mai tare lucrurile, partidele separatiste păstrându-şi majoritatea în parlamentul catalan.
Pe de altă parte, 2017 a fost anul în care extrema dreaptă a câştigat teren în Europa. Mai multe scrutine-cheie marcate de scoruri bune ale partidelor populiste, eurosceptice şi ostile imigraţiei au confirmat această tendinţă în Franţa, Germania, Austria şi Olanda.
În martie, Partidul Libertăţii al lui Geert Wilders a devenit a doua forţă politică în parlamentul Olandei.
În Franţa, lidera Frontului Naţional, Marine Le Pen, a intrat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.
Cu o undă de şoc s-a încheiat şi scrutinul legislativ din Germania, în septembrie. Extrema-dreapta a intrat în Bundestag pentru prima oară după război
În octombrie, Partidul Libertăţii din Austria a încheiat legislativele pe locul al treilea şi a obţinut trei ministere cu mare greutate - Interne, Apărare şi Externe - în guvernul pe care îl va forma cu conservatorii.
Marcat de anunţul retragerii americane din Acordul de la Paris privind combaterea încălzirii globale, 2017 a înregistrat o serie de catastrofe climatice şi s-ar afla între cei mai calzi trei ani înregistraţi vreodată pe Glob.
