Epidemia de holeră din Sudan face tot mai multe vctime. Zeci de persoane decedate în doar două zile. Ce spun autoritățile
Holera a făcut 70 de morţi în două zile la Khartoum, capitala Sudanului, a anunţat Ministerul Sănătăţii, care se confruntă cu un colaps al serviciilor medicale într-o ţară sfâşiată de război.
Totodată, statul este şi afectat de "cea mai gravă criză umanitară din lume", informează AFP.
942 de noi infectări şi 25 de decese pentru ziua de miercuri, după 1.177 de cazuri noi şi 45 de decese înregistrate marţi, a raportat printr-un comunicat ministerul sudanez.
Epidemia a izbucnit după săptămâni de atacuri cu drone - atribuite paramilitarilor din Forţele de Sprijin Rapid (FSR), aflaţi în război cu armata sudaneză - care au întrerupt alimentarea cu apă şi electricitate a capitalei.
Săptămâna trecută, armata sudaneză a anunţat că i-a alungat pe paramilitari din ultimele lor poziţii din Omdurman, parte a zonei metropolitane Khartoum, finalizând astfel preluarea controlului asupra întregului stat Khartoum, după o operaţiune de mare anvergură.
Marţi, Ministerul Sănătăţii semnala deja o puternică recrudescenţă a holerei, cu 2.729 de cazuri şi 172 de decese înregistrate într-o săptămână, statul Khartoum (care include capitala Khartoum şi mai multe regiuni învecinate) concentrând 90% din noile infectări.
Autorităţile estimează totuşi că 89% dintre pacienţii plasaţi în izolare se află în curs de recuperare, însă sunt îngrijorate de lipsa accesului la apă curată, factor care favorizează epidemia.
Circa 3 milioane de persoane au fugit din statul Khartoum, însă peste 34.000 s-au întors în acest an, pe măsură ce armata a obţinut victorii pe câmpul de luptă, potrivit unor date ale ONU. La întoarcere, acestea au descoperit un peisaj cu clădiri distruse, fără niciun acces la apă potabilă.
Potrivit UNICEF, agenţia ONU pentru copii, peste un milion de copii sunt expuşi riscului de a contracta holera în diverse zone ale statului Khartoum.
Doar acest stat a înregistrat de la începutul anului peste 7.700 de cazuri, inclusiv 1.000 de copii sub cinci ani, şi 185 de decese.
În pragul unui dezastru
"Sudanul se află în pragul unui dezastru de sănătate publică de proporţii", a avertizat Eatizaz Yousif, director pentru Sudan al International Rescue Committee (IRC).
"Combinaţia dintre conflict, deplasări de populaţie, infrastructuri esenţiale distruse şi acces limitat la apă curată alimentează recrudescenţa holerei şi a altor boli mortale", a insistat el.
Răspândirea bolii riscă să se agraveze odată cu sezonul ploios care debutează în iunie şi care limitează considerabil accesul la ajutor umanitar.
Holera este deja endemică în Sudan, însă infectările au devenit mai frecvente şi mai virulente din cauza prăbuşirii infrastructurii sanitare şi a pagubelor provocate de război.
Astfel, 90% dintre spitalele din zonele de conflict sunt închise.
Această infecţie intestinală acută se transmite prin alimente şi apă contaminate cu bacteria vibrio cholerae, de obicei provenind din materii fecale, şi poate duce la deces în câteva ore în lipsa tratamentului.
Din august 2024, autorităţile sanitare ale ţării au raportat peste 65.000 de cazuri de holeră şi peste 1.700 de decese în 12 dintre cele 18 state ale Sudanului.
Ajuns în al treilea an, războiul a provocat zeci de mii de morţi, a forţat 13 milioane de persoane să îşi părăsească locuinţele şi a generat ceea ce ONU a numit "cea mai gravă criză umanitară" actuală din lume.
Al treilea cel mai mare stat din Africa este divizat din aprilie 2023 de lupta sângeroasă pentru putere dintre generalul Abdel Fattah al-Burhan, şeful armatei şi liderul de facto al ţării de la lovitura de stat din 2021, şi fosta sa mână dreaptă, Mohamed Hamdan Dagalo, comandantul paramilitarilor din Forţele de Sprijin Rapid (FSR).
