Epava unei nave încărcate cu sute de kilograme de aur, descoperită după 150 de ani. Valorează milioane de dolari
Exploratorul Jeff Hummel a căutat în apele tulburi din nord-vestul Pacificului și în arhivele locale orice indiciu care l-ar putea ghida către locul în care se afla o navă încărcate cu aur. Acum, el crede că a găsit-o.
„Nu renunți până nu reușești. Oamenii au întrebat mereu cât de mult vom mai căuta. Și le-am spus că ne vom opri odată ce am găsit-o. Nu a fost niciodată o opțiune de a renunța.” a declarat Hummel, potrivit The Guardian.
La aproape 150 de ani de la scufundarea SS Pacific, Hummel și echipa sa de expediție de la Rockfish Inc cred că au descoperit epava. Și în timp ce echipa se pregătește să recupereze nava scufundată, speră că aurul în valoare de milioane de dolari, despre care se crede că s-a scufundat odată cu nava este încă la bord.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Luna trecută, un tribunal din Seattle a acordat Rockfish drepturi exclusive de salvare asupra epavei.
Hummel lucrează alături de organizația non-profit Northwest Shipwreck Alliance pentru a recupera nava, încheind „o vânătoare ” de trei decenii pe care a început-o când era adolescent, apoi detectiv amator și acum ca șef al unei echipe de expediție bine echipate.
SS Pacific a fost o navă cu zbaturi de 68 de metri care naviga pe coasta de vest a Americii de Nord. S-a scufundat parțial în 1861 și a fost repusă în funcțiune pentru scurt timp, până când proprietarii săi au abandonat-o în 1870. Dar o goană după aur a făcut ca ruta de la Victoria, Columbia Britanică, la San Francisco să fie profitabilă, iar nava a fost readusă în funcțiune.
La 4 noiembrie 1875, SS Pacific a părăsit Victoria cu mai mulți pasageri decât ar putea suporta bărcile sale de salvare. La bord se aflau locuitori bogați ai orașului, mineri de aur și muncitori chinezi.
Depozitate în siguranță printre mărfuri, cărbune, cai și opiu erau cel puțin 113 kilograme de aur care valorează aproape 7 milioane de dolari astăzi
În acea seară, nava s-a confruntat cu o mare agitată și, pentru a ajuta să vireze prin vânturile puternice, căpitanul a comandat ca două bărci de salvare să fie umplute cu apă.
Mai târziu în acea noapte, Orpheus, o navă care călătorea din San Francisco către insula Vancouver pentru a colecta cărbune a zărit târziu o lumină a navei SS Pacific lângă Cape Flattery din statul Washington și a întors brusc, pentru a o evita.
Echipajul SS Pacific a încercat să evite o coliziune inversând motoarele, dar Orpheus a lovit partea laterală a navei care venea din sens opus.
Majoritatea bărcilor de salvare s-au răsturnat înainte de a lovi apa și nava s-a rupt rapid. La mai puțin de jumătate de oră după ce a fost lovită pentru prima dată, SS Pacific s-a scufundat, luând cu ea aproape toți pasagerii.
Se crede că aproape 300 de oameni au murit, ceea ce îl face atât cel mai grav dezastru maritim din regiune. Doar două persoane au supraviețuit în apele reci.
Începând cu anii 1980 au existat șase încercări de a localiza unde se află SS Pacific, dar toate au fost fără succes.
„Celelalte căutări au eșuat pentru că s-au bazat în întregime pe tehnologie”, a spus Hummel.
„Noi ne-am bazat pe două lucruri: tehnologie și dovezi fizice”, a adăugat el.
De-a lungul anilor, pescarii comerciali din regiune au raportat că obiectele de pe fundul mării le agață echipamentul. Uneori, unii au găsit cărbune în plasele lor de pescuit.
Pentru Hummel, acelea au fost indicii, mai ales după ce el și echipa sa au reușit să folosească o analiză chimică pentru a lega probele de cărbune de mărfurile transportate de SS Pacific.
De asemenea, bazându-se pe declarațiile celor doi supraviețuitori, echipa a găsit o posibilă zonă de căutare la sud de Cape Flattery. Anul trecut, folosit un sonar de-a lungul sitului și au găsit ceea ce credeau că ar putea fi o epavă – sau doar o formațiune de stâncă pe fundul oceanului.
La începutul acestui an, un robot cu o cameră atașată a vizitat locul și a recuperat o bucată de lemn. La sute de metri distanță, camera a observat pe fundul mării urme care semănau cu rămășițele unei roți cu zbaturi.
Echipa se așteaptă ca eforturile minuțioase de salvare să înceapă anul viitor, cu speranța de a construi un muzeu în memoria celui mai grav dezastru maritim din regiune. În conformitate cu legea maritimă, Hummel crede că poate revendica o parte semnificativă din ceea ce recuperează.
„Nu poți călători cu adevărat în timp, dar găsind o epavă, poți să te întorci într-un loc în care toate lucrurile vin dintr-un timp diferit”, a spus Hummel.
„Petreci ani de zile studiind barca și pasagerii și apoi, dacă ai noroc, ești primul care atinge ceva ce a fost atins ultima oară de ei”, a adăugat el.
