Tot mai multe voci din mediul economic și politic de la Berlin cer retragerea unei părți semnificative din aurul german depozitat în Statele Unite, evaluat la zeci de miliarde de euro, relatează The Guardian, preluat de news.ro.
Germania deține a doua cea mai mare rezervă de aur din lume, după SUA. Din total, aproximativ 1.236 de tone, cu o valoare estimată la circa 164 de miliarde de euro, se află în prezent în seifurile Rezervei Federale din New York.
Emanuel Mönch, economist cunoscut și fost șef al departamentului de cercetare al Bundesbank, consideră că menținerea unor cantități atât de mari de aur în SUA a devenit prea riscantă. „Având în vedere situația geopolitică actuală, pare riscant să depozitezi atât de mult aur în SUA”, a declarat el pentru Handelsblatt. În opinia sa, repatrierea rezervelor ar consolida „independența strategică” a Germaniei față de Washington.
Îngrijorările sunt amplificate de tensiunile comerciale globale și de reacțiile piețelor financiare, care se pregătesc pentru posibile turbulențe după cel mai recent șoc tarifar anunțat de Donald Trump. În acest context, purtătorul de cuvânt al guvernului de coaliție condus de Friedrich Merz, Stefan Kornelius, a precizat recent că retragerea aurului nu se află, deocamdată, pe agenda oficială.
„Trump este imprevizibil”
Totuși, apelul lui Mönch nu este unul izolat. Mai mulți economiști și experți financiari susțin că repatrierea aurului ar fi în linie cu direcția strategică pe care cea mai mare economie a Europei o caută în ultimele luni. Michael Jäger, liderul Asociației Contribuabililor Europeni și al Asociației Contribuabililor Germani, a afirmat că Berlinul ar trebui să acționeze rapid, invocând inclusiv pozițiile expansioniste ale SUA. „Trump este imprevizibil și caută să genereze venituri prin orice mijloace. Aurul nostru nu mai este în siguranță în seifurile Fed”, a spus Jäger pentru Rheinische Post, avertizând că accesul Germaniei la propriile rezerve ar putea deveni problematic.
Până nu demult, tema repatrierii aurului era promovată mai ales de partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD), care o lega de discursuri patriotice. În prezent însă, subiectul a pătruns tot mai mult în dezbaterea politică generală. Katharina Beck, purtătoarea de cuvânt pentru finanțe a Verzilor din Bundestag, a susținut că lingourile de aur reprezintă „un pilon important al stabilității și încrederii” și nu ar trebui să fie transformate în „pioni ai disputelor geopolitice”.
Există însă și avertismente. Clemens Fuest, președintele Institutului de Cercetări Economice Ifo, a atras atenția că o retragere a aurului din SUA ar putea avea efecte nedorite și ar putea amplifica tensiunile existente. O astfel de decizie „ar arunca gaz pe focul situației actuale”, a spus el.
În total, rezervele de aur ale Germaniei sunt evaluate la aproape 450 de miliarde de euro. Puțin peste jumătate sunt păstrate la Bundesbank, în Frankfurt, 37% se află la New York, iar aproximativ 12% la Banca Angliei din Londra, un centru-cheie al comerțului global cu aur. Bundesbank subliniază că rezervele din străinătate sunt auditate periodic.
În octombrie anul trecut, la reuniunile de toamnă ale FMI de la Washington, președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a dat asigurări că „nu există motive de îngrijorare” privind aurul german depozitat în SUA. O poziție similară a fost exprimată și de social-democrați, parteneri minoritari la guvernare. Frauke Heiligenstadt, purtătoare de cuvânt pe politica financiară, a subliniat că diversificarea locațiilor asigură capacitatea de reacție a Germaniei și că depozitarea aurului la New York rămâne logică, având în vedere legăturile strânse dintre Europa și SUA.
Cu toate acestea, retorica tot mai dură a lui Trump față de aliații occidentali a alimentat nemulțumiri inclusiv în rândul creștin-democraților. „Din cauza administrației Trump, SUA nu mai sunt un partener de încredere”, a declarat Ulrike Neyer, profesor de economie la Universitatea din Düsseldorf, sugerând că discuția despre repatrierea aurului va deveni tot mai greu de evitat.
