Dmitro Kuleba: Era păcii în Europa s-a încheiat. Trebuie să-şi sporească apărarea

62312936
Profimedia

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, salută pachetul de ajutor din partea SUA în valoare de 61 miliarde de dolari.

 

Pachetul a fost adoptat marţi de Congres după îndelungi tergiversări, dar avertizează, într-un interviu pentru The Guardian, că noile livrări militare către Ucraina nu vor schimba imediat situaţia pe câmpul de luptă, iar aliaţii trebuie să-şi crească producţia de armament pentru a lupta împotriva Rusiei.

"Aleluia", a reacţionat Dmitro Kuleba atunci când i s-a cerut comentariul său la votul final de marţi al Senatului american asupra pachetului de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 61 de miliarde de dolari.

El spune că avea "convingerea" că va fi un rezultat pozitiv, dar în acelaşi timp spune că Occidentul trebuie să "realizeze că era păcii în Europa s-a încheiat" şi că trebuie să îşi pună la lucru industria de apărare.

Kuleba a declarat că speră că noul pachet de arme va fi anunţat de Casa Albă "în câteva zile, poate chiar ore" şi spune că este "doar o chestiune de logistică" pentru a face ca proviziile militare să ajungă pe linia frontului.

Citește și
Rusia insistă că „demilitarizarea” Ucrainei este încă obiectiv strategic, în timp ce Kievul confirmă atacul din Briansk
Rusia insistă că „demilitarizarea” Ucrainei este încă obiectiv strategic, în timp ce Kievul confirmă atacul din Briansk

Oficiali ai Pentagonului au indicat că unele muniţii sunt deja stocate în Europa, artileria şi apărarea aeriană urmând să fie printre priorităţi.

Kuleba a mai spus că Ucraina a identificat şapte sisteme de apărare aeriană Patriot pe care le-ar putea folosi pentru a proteja civilii din marile oraşe, în afară de Kiev. Unul a fost obţinut din Germania, alte patru au fost localizate şi au loc negocieri, iar alte două sunt avute în vedere, a dezvăluit şeful diplomaţiei ucrainene.

Presa a scris că Grecia şi Spania se gândesc dacă să furnizeze Ucrainei sistemele Patriot pe care le au în dotare, în timp ce Polonia şi România deţin, de asemenea, asemenea baterii, notează The Guardian. Kuleba a adăugat că un al optulea sistem ar putea veni din SUA. "Cred că armata americană are probabil unul de rezervă", a punctat el.

Kuleba a menţionat că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat luni cu Joe Biden despre ajutorul militar.

Negocierile pentru obţinerea acestor sisteme Patriot au fost complicate, deoarece "ţările care operează aceste sisteme Patriot negociază pentru suplinire şi compensaţii", a dezvăluit Kuleba, dar a adăugat: "Nu am nicio îndoială, având în vedere progresele pe care le facem, că sistemele Patriot vor ajunge, iar Germania trebuie lăudată pentru că a făcut primul pas".

Oraşe precum Harkov, care a fost bombardat în repetate rânduri în acest an şi din care locuitorii au plecat de teamă, ar putea "trăi în pace, iar producţia industrială ar putea continua", a spus el, atât timp cât aliaţii Ucrainei adoptă o abordare mai fermă pentru a-i ajuta ţara.

Kuleba spune că aliaţii Ucrainei ar trebui să treacă de la "exprimarea condoleanţelor şi a compasiunii faţă de ucraineni şi promisiunea de a ajuta la reconstrucţie, la prevenirea pierderilor de vieţi omeneşti şi a distrugerii ţării".

El a avertizat că restabilirea ajutorului militar american, ţinut în loc timp de luni de zile de republicanii fideli lui Donald Trump, nu va fi suficientă pentru a învinge Rusia. "Niciun pachet unic nu îi poate opri pe ruşi. Ceea ce îi va opri pe ruşi este un front unit al întregii Ucraine şi al tuturor partenerilor săi", a argumentat Kuleba.

Ministrul ucrainean de externe a arătat că Occidentul trebuie să-şi crească producţia de arme, aşa cum a făcut Ucraina, pentru că este depăşită de Rusia. Rusia surclasează Ucraina într-un raport de 10 la 1, iar Ucraina este în criză de apărare aeriană.

"Când văd ce a realizat Rusia în construirea bazei sale industriale de apărare, în doi ani de război, şi ce a realizat Occidentul, cred că ceva nu este în regulă din partea Occidentului", a atras atenţia Kuleba. "Occidentul trebuie să realizeze că era păcii în Europa s-a încheiat", a subliniat el.

Kievul anticipează că războiul va dura şi anul viitor şi se aşteaptă ca Rusia să organizeze o ofensivă de vară, fiind în curs de a mobiliza încă 100.000 de oameni pentru a lupta.

"Am trecut prin atât de multe lucruri din 2014 (când a început războiul cu Rusia), încât, fără exagerare, suntem pregătiţi pentru orice", dă asigurări şeful diplomaţiei de la Kiev.

"Nu ştiu ce se va întâmpla mâine sau cum se vor comporta elitele politice din SUA. Ceea ce am învăţat din primul mandat de preşedinte al lui Donald Trump este că există întotdeauna o cale de ieşire din orice criză", a spus, pe de altă parte, Dmitro Kuleba.

El a recunoscut că interacţiunile sale personale cu echipa lui Trump au fost minime - "o discuţie rapidă" - dar a precizat că Zelenski l-a invitat pe Trump să viziteze Kievul.

Kuleba nu este de acord cu cei care susţin că, după mai bine de doi ani de război total, a venit timpul ca Ucraina să negocieze. El spune că au existat "200 de runde de discuţii" cu Kremlinul între 2014 şi invazia din 2022.

Unii observatori au susţinut pacea din naivitate, crede el. Alţii "jucau pentru Putin". O a treia categorie "nu înţelege Rusia" sau pe preşedintele său. Aceştia sunt convinşi în mod eronat că este necesar să se negocieze cu diavolul, a explicat Kuleba.

Ministrul este de părere că Putin se va angaja în discuţii semnificative doar atunci când poziţia sa militară va fi "aproape de colaps".

Pentru a ajunge în acest punct, Ucraina trebuia să urmeze o strategie dublă: "succesul pe câmpul de luptă" şi o coaliţie de ţări care să susţină formula de pace a lui Zelenski, constând în retragerea totală a Rusiei, despăgubiri şi un tribunal pentru crime de război.

Kuleba a mărturisit că nu ştie cât va dura războiul cu Rusia.

În drumul său spre birou - o clădire din epoca stalinistă, situată lângă biserica cu domuri aurii Sfântul Mihail din Kiev - a trecut pe lângă o procesiune funerară.

"De fiecare dată când trec pe lângă înmormântarea unui soldat, îmi dublez şi triplez efortul pentru a încheia războiul cu victoria Ucrainei", a mărturisit el. 

Dar când spun să supravieţuiască, nu mă refer la faptul că Rusia va înceta să mai existe ca ţară", a ţinut el să precizeze.

Articol recomandat de sport.ro
Șeful FIFA, anunț de ultima oră despre participarea Iranului la Mondiale: „Am vorbit cu Trump“
Șeful FIFA, anunț de ultima oră despre participarea Iranului la Mondiale: „Am vorbit cu Trump“
Citește și...
Rusia insistă că „demilitarizarea” Ucrainei este încă obiectiv strategic, în timp ce Kievul confirmă atacul din Briansk
Rusia insistă că „demilitarizarea” Ucrainei este încă obiectiv strategic, în timp ce Kievul confirmă atacul din Briansk

Moscova a reafirmat miercuri că "demilitarizarea" Ucrainei rămâne unul din obiectivele "operaţiunii militare speciale", aşa cum numeşte Rusia războiul pe care l-a declanşat în 2022 prin invadarea ţării vecine.

Bulgaria a anunțat pentru cât timp îi mai ajung rezervele de carburanți. Exporturile au fost interzise
Bulgaria a anunțat pentru cât timp îi mai ajung rezervele de carburanți. Exporturile au fost interzise

Bulgaria are rezerve de carburanți pentru a acoperi consumul intern timp de 3 luni, în condițiile în care exporturile au fost interzise din octombrie 2025. Oficialii se așteaptă ca prețurile să ajungă la 1,36 euro/l la benzină și 1,45 euro/l la motorină.

Ce amendă a primit un tânăr din Viena pentru că a petrecut 25 de minute la o spălătorie auto. „Este incredibil”
Ce amendă a primit un tânăr din Viena pentru că a petrecut 25 de minute la o spălătorie auto. „Este incredibil”

Un tânăr de 19 ani din Viena, extrem de mândru de prima sa mașină, a ajuns într-o dispută neașteptată cu o spălătorie auto după ce a petrecut prea mult timp curățându-și autoturismul.

Recomandări
Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu
Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu

După ce CSAT a aprobat cererea SUA de a trimite forțe militare în România, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat de ce riscul unui atac iranian asupra bazei de la Kogălniceanu este unul ”extrem de scăzut”.

Nicușor Dan, după ședința CSAT: SUA vor să trimită în România echipamente defensive, ”nu sunt înzestrate cu armament”
Nicușor Dan, după ședința CSAT: SUA vor să trimită în România echipamente defensive, ”nu sunt înzestrate cu armament”

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a discutat, miercuri, despre dislocarea temporară a unor forțe și echipamente militare americane în România. Decizia finală aparține Parlamentului.

Război în Iran, ziua 12. Israelul a lansat o serie de atacuri „pe scară largă” în Iran și Beirut. Bilanțul morților
Război în Iran, ziua 12. Israelul a lansat o serie de atacuri „pe scară largă” în Iran și Beirut. Bilanțul morților

Am intrat în ziua a 12-a de când SUA și Israelul au lansat operațiunea militară în Iran. Israelul a lansat noi lovituri cu rachete asupra Iranului, dar și în Liban, asupra grupării Hezbollah, din sudul Beirutului.