De ce s-ar fi prăbușit, de fapt, barajul din Ucraina. Ce au remarcat experții

Timp de luni de zile, ucrainenii și rușii s-au acuzat reciproc în mod repetat că plănuiesc sabotarea barajului hidroelectric, fără a oferi dovezi. Chiar săptămâna trecută, ambele părți au spus că un atac asupra barajului este iminent. Oficialii ucraineni au transmis că rușii au vrut să creeze un incident la centrala nucleară Zaporojie, care folosește apa râului Nipru pentru răcire, astfel încât să oprească ofensiva ucraineană.

Este posibil ca cel puțin o parte să spună adevărul, dar în mijlocul unei zone de război, există puține perspective pentru o investigație criminalistică independentă asupra distrugerii barajului, care a inundat o zonă largă în aval.

„A fost minat de ocupanții ruși. Și l-au aruncat în aer”, a scris președintele Ucrainei Volodimir Zelenski pe rețelele de socializare.

Citește și

Democraţii cer votarea unei rezoluţii care să-l împiedice pe Donald Trump să intre în război cu Iranul

Igor Sîrota, directorul Ukrhydroenergo, compania hidroelectrică de stat, a declarat într-un interviu că „o lovitură cu rachete nu ar provoca o astfel de distrugere, deoarece această centrală a fost construită pentru a rezista unei bombe atomice”.

„Este clar: a fost o explozie în interiorul stației și s-a rupt în două”, a adăugat el.

Pe de altă parte, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că: „Vorbim despre sabotaj deliberat din partea Ucrainei”.

Experții au avertizat că dovezile disponibile până în acest moment sunt foarte limitate, dar cea mai probabilă explicație este că o explozie internă a distrus barajul, o structură masivă din beton armat cu oțel care a fost finalizată în 1956.

Iar locuitorii din zonă au raportat pe rețelele de socializare că au auzit o explozie la 2:50 dimineața, ora la care a fost distrus barajul.

O explozie într-un spațiu închis, cu toată energia aplicată asupra structurii din jurul său, ar provoca cele mai mari daune, scrie New York Times.

Dar, chiar și în acest caz, spun experții, ar fi nevoie de cel puțin câteva sute de kilograme de explozibili pentru a sparge barajul. O detonare externă cu o bombă sau o rachetă ar exercita doar o mică parte din forța loviturii asupra barajului.

„Este o limită în ceea ce privește cât de mult (explozibil, nr.r) poate transporta un focos. Chiar și o lovitură directă poate să nu dărâme barajul”, a spus Nick Glumac, profesor de inginerie și expert în explozibili la Universitatea din Illinois.

„Acest lucru necesită o cantitate semnificativă de energie. Te gândești la forțele exercitate asupra structurii – sunt imense. Ai forța apei, care este masivă”, a dăugat el.

Pe parcursul a mai bine de un an de lupte grele, barajul Kakhovka a fost avariat în mod repetat, iar Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc pentru bombardamente. Rușii au capturat anul trecut barajul, când au avansat spre Dnipro, dar câteva luni mai târziu ucrainenii au împins forțele ruse de pe malul de vest, transformând râul – și barajul – într-o parte a graniței dintre cele două tabere.

Nu este clar, totuși, că barajul a suferit în această perioadă daune atât de puternice, încât să ajungă se prăbușească.

„Barajele cedează, este complet posibil”, a spus și Gregory Baecher, profesor de inginerie la Universitatea din Maryland, care a studiat defecțiunile structurale care duc la distrugerea barajelor.

În august, o rachetă ucraineană a lovit drumul aflat deasupra barajului. În noiembrie, când forțele ruse se retrăgeau peste râu, o explozie a distrus o parte a drumului. Apoi, imagini verificate de The New York Times au arătat deteriorarea unora dintre ecluzele care lăsau apa să treacă. Dar nu a existat niciun indiciu de deteriorare a structurii de bază.

Din noiembrie, macaralele care deschid și închid porțile abia s-au mișcat, deși nu era clar dacă nu au funcționat. Acest lucru a condus mai întâi la un nivel scăzut al apei și apoi, pe măsură ce s-au topit zăpezile din iarnă și ploile de primăvară s-au scurs în rezervor, în amonte, la un nivelul apei a atins un record al ultimilor 30 de ani.

De la începutul lunii mai, apa s-a ridicat deasupra porților și a crescut peste vârful barajului. Imaginile din satelit făcute săptămâna trecută au arătat că o parte din drum a dispărut. Nu este clar dacă a fost luat de ape sau a fost distrus într-o lovitură.

Unele baraje s-au prăbușit din cauza fluxurilor de apă neobișnuit de mari care le „depășesc”. „În mod normal, o astfel de defecțiune ar începe pe partea de pământ a barajului, pe oricare mal”, a spus profesorul Baecher.

Dar fotografiile și filmările arată că barajul Kahovka a fost spart mai întâi la mijloc, lângă centrala electrică. Ambele capete păreau a fi intacte la început, dar pe parcurs, părți mai mari din baraj s-au prăbușit.

Ucraina și Rusia se acuză reciproc că ar fi aruncat în aer barajul, iar datele obținute independent nu sunt în stare deocamdată să dea dreptate uneia sau alteia din părți.

Articol recomandat de sport.ro

Vinicius a reacționat cu două cuvinte, după videoclipul în care iubita sa a sărutat un alt bărbat