De ce s-ar fi prăbușit, de fapt, barajul din Ucraina. Ce au remarcat experții

62355161
Profimedia

Barajul Kahovka a fost distrus de o explozie în interiorul său, potrivit unor ingineri și experți în muniții, care spun că o defecțiune structurală sau un atac din exterior sunt variante posibile, dar mai puțin plauzibile, conform New York Times.

Timp de luni de zile, ucrainenii și rușii s-au acuzat reciproc în mod repetat că plănuiesc sabotarea barajului hidroelectric, fără a oferi dovezi. Chiar săptămâna trecută, ambele părți au spus că un atac asupra barajului este iminent. Oficialii ucraineni au transmis că rușii au vrut să creeze un incident la centrala nucleară Zaporojie, care folosește apa râului Nipru pentru răcire, astfel încât să oprească ofensiva ucraineană.

Este posibil ca cel puțin o parte să spună adevărul, dar în mijlocul unei zone de război, există puține perspective pentru o investigație criminalistică independentă asupra distrugerii barajului, care a inundat o zonă largă în aval.

Baraj

„A fost minat de ocupanții ruși. Și l-au aruncat în aer”, a scris președintele Ucrainei Volodimir Zelenski pe rețelele de socializare.

Igor Sîrota, directorul Ukrhydroenergo, compania hidroelectrică de stat, a declarat într-un interviu că „o lovitură cu rachete nu ar provoca o astfel de distrugere, deoarece această centrală a fost construită pentru a rezista unei bombe atomice”.

„Este clar: a fost o explozie în interiorul stației și s-a rupt în două”, a adăugat el.

Pe de altă parte, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că: „Vorbim despre sabotaj deliberat din partea Ucrainei”.

Experții au avertizat că dovezile disponibile până în acest moment sunt foarte limitate, dar cea mai probabilă explicație este că o explozie internă a distrus barajul, o structură masivă din beton armat cu oțel care a fost finalizată în 1956.

Iar locuitorii din zonă au raportat pe rețelele de socializare că au auzit o explozie la 2:50 dimineața, ora la care a fost distrus barajul.

O explozie într-un spațiu închis, cu toată energia aplicată asupra structurii din jurul său, ar provoca cele mai mari daune, scrie New York Times.

Dar, chiar și în acest caz, spun experții, ar fi nevoie de cel puțin câteva sute de kilograme de explozibili pentru a sparge barajul. O detonare externă cu o bombă sau o rachetă ar exercita doar o mică parte din forța loviturii asupra barajului.

„Este o limită în ceea ce privește cât de mult (explozibil, nr.r) poate transporta un focos. Chiar și o lovitură directă poate să nu dărâme barajul”, a spus Nick Glumac, profesor de inginerie și expert în explozibili la Universitatea din Illinois.

„Acest lucru necesită o cantitate semnificativă de energie. Te gândești la forțele exercitate asupra structurii – sunt imense. Ai forța apei, care este masivă”, a dăugat el.

Pe parcursul a mai bine de un an de lupte grele, barajul Kakhovka a fost avariat în mod repetat, iar Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc pentru bombardamente. Rușii au capturat anul trecut barajul, când au avansat spre Dnipro, dar câteva luni mai târziu ucrainenii au împins forțele ruse de pe malul de vest, transformând râul – și barajul – într-o parte a graniței dintre cele două tabere.

Nu este clar, totuși, că barajul a suferit în această perioadă daune atât de puternice, încât să ajungă se prăbușească.

„Barajele cedează, este complet posibil”, a spus și Gregory Baecher, profesor de inginerie la Universitatea din Maryland, care a studiat defecțiunile structurale care duc la distrugerea barajelor.

În august, o rachetă ucraineană a lovit drumul aflat deasupra barajului. În noiembrie, când forțele ruse se retrăgeau peste râu, o explozie a distrus o parte a drumului. Apoi, imagini verificate de The New York Times au arătat deteriorarea unora dintre ecluzele care lăsau apa să treacă. Dar nu a existat niciun indiciu de deteriorare a structurii de bază.

Din noiembrie, macaralele care deschid și închid porțile abia s-au mișcat, deși nu era clar dacă nu au funcționat. Acest lucru a condus mai întâi la un nivel scăzut al apei și apoi, pe măsură ce s-au topit zăpezile din iarnă și ploile de primăvară s-au scurs în rezervor, în amonte, la un nivelul apei a atins un record al ultimilor 30 de ani.

De la începutul lunii mai, apa s-a ridicat deasupra porților și a crescut peste vârful barajului. Imaginile din satelit făcute săptămâna trecută au arătat că o parte din drum a dispărut. Nu este clar dacă a fost luat de ape sau a fost distrus într-o lovitură.

Unele baraje s-au prăbușit din cauza fluxurilor de apă neobișnuit de mari care le „depășesc”. „În mod normal, o astfel de defecțiune ar începe pe partea de pământ a barajului, pe oricare mal”, a spus profesorul Baecher.

Dar fotografiile și filmările arată că barajul Kahovka a fost spart mai întâi la mijloc, lângă centrala electrică. Ambele capete păreau a fi intacte la început, dar pe parcurs, părți mai mari din baraj s-au prăbușit.

Ucraina și Rusia se acuză reciproc că ar fi aruncat în aer barajul, iar datele obținute independent nu sunt în stare deocamdată să dea dreptate uneia sau alteia din părți.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Prima declarație a lui Putin după distrugerea barajului din Ucraina. ”A fost un act barbar al autorităților de la Kiev”

Președintele rus Vladimir Putin a comentat pentru prima dată distrugerea barajului hidrocentralei Nova Kakhovka, care a avut loc dimineața devreme pe 6 iunie.

Delir în Rusia. Un aliat al lui Putin dă vina pe Regatul Unit și NATO pentru bombardarea barajului de pe Nipru

Un aliat al lui Putin a spus că Regatul Unit, SUA și aliații lor din NATO trebuie „să poarte responsabilitatea” pentru distrugerea barajului Kakhovka, scrie Sky News.

Cutremur puternic înregistrat miercuri. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

Un cutremur cu magnitudinea 4,6 a fost raportat, miercuri, în Bulgaria, conform Centrului Seismologic European-Mediteranean (EMSC).

Recomandări
La munte e plin de turiști, dar hotelierii spun că încasările s-au prăbușit și cu 30%. Cum fac românii economie în drumeții

Cei care au ales muntele au găsit o vreme excelentă. Stațiunile, zonele de promenadă și muzeele au fost pline de oameni, dar aglomerația n-a adus și venituri în plus la hoteluri si restaurante. 

Viitură apocaliptică în Nepal: 800 morți, mii de dispăruți. Efort disperat de salvare a 830 de oameni prinși într-un tunel

Bilanțul viiturii catastrofale produse la granița dintre Nepal și China continuă să se agraveze. Până acum au fost recuperate aproape 800 de trupuri neînsuflețite, iar numărul dispăruților trece de 2.500. 

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.