De ce președintele Franței este cel mai puternic din Europa. A fost comparat cu un zeu suprem de către academicieni
Președintele francez este cel mai puternic din Europa, acesta controlând Guvernul, Parlamentul și Curtea Constituțională, conform unei analize Euronews. Mai mult, în ultimii 50 de ani, Constituția Franței i-a redat mai multă putere președintelui.
Astfel, poziția de președinte în Franța a fost comparată cu cea a unui zeu suprem de către academicienii francezi, iar jurnaliștii se întreabă dacă situația țării ar fi problematică.
Dezbaterea vine în contextul în care duminică (24 aprilie) Franța va organiza turul al doilea al alegerilor prezidențiale din acest an. Electoratul va avea de ales între actualul președinte centrist Emmanuel Macron și candidata extremei drepte, Marine Le Pen.
„Conduce Guvernul, Parlamentul și Curtea Constituțională“
Lectorul senior în Drept public Christophe Chabrot, care predă la Universitatea Lumiere Lyon 2, a spus: „Avem un președinte în Franța care conduce republica și Guvernul și controlează Parlamentul și Curtea Constituțională. Lucrul acesta produce un super președinte, precum Jupiter, cum îl numim pe Macron“.
„Este puțin ca și cum ne-am întoarce în [anul] 1830, când în monarhiile europene regele începea să își piardă puterile către prim-ministru, dar tot a reținut foarte multă putere,“ a adăugat Chabrot.
Criticii spun că parlamentul francez este în procesul de a deveni o ștampilă care aprobă propunerile președintelui, în timp ce unii politicieni cer schimbări în Constituție care ar redistribui și astfel echilibra puterea între instituții.
Prin comparație, România este o republică în care președintele are puteri limitate, conform Constituției. În țara noastră, șeful statului desemnează premierul, al cărui guvern este apoi votat de Parlament.
Președintele României poate dizolva Parlamentul numai după consultarea celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare și poate face acest lucru doar în anumite condiții. În rest, președintele în țara noastră are rol preponderent simbolic: este șef al politicii externe, acordă medalii și onoruri, poate iniția referendumuri și poate promulga legi.
Constituția Franței datează de pe vremea lui De Gaulle, care considera că președintele e deasupra partidelor politice
Delphine Dulong, profesor de științe politice la Universitatea Paris I, Pantheon Sorbonne a spus: „Președintele Franței are, conform legii, mult mai multă putere decât orice alt președinte în Europa. Și, în practică, președinții, unul după altul, s-au folosit foarte mult de drepturile lor constituționale.“
Constituția actuală a Franței datează din 1958, când faimosul general Charles de Gaulle a format o nouă republică.
„De Gaulle voia un președinte care nu era limitat [ca putere]. În mintea lui, președintele era deasupra partidelor politice și trebuia să fie neutru din punct de vedere politic,“ a adăugat Dulong.
Politizarea rolului de președinte în Franța
Una din schimbările majore ale președinției franceze a fost referendumul constituțional in 1962 referitor la cum se alege președintele, când de Gaulle a vrut să își consolideze legitimitatea ca șef al statului.
Populația l-a susținut, 62 la sută din electorat dorind să aleagă ei înșiși președintele, în locul politicienilor. Dar Dulong a spus că mișcarea a cauzat politizarea rolului de președinte.
În anul 2000, fostul președinte Jacques Chirac a propus schimbarea Constituției Franței, limitând mandatul prezidențial de la șapte la cinci ani. Populația l-a susținut în proporție de 73 la sută. În felul acesta, deciziile cetățenilor ar conta mai mult, întrucât președintele este ales mai des.
Președintele în Franța ar lua toate deciziile importante fără să fie tras la răspundere
Dar criticii consideră că încă mai trebuie făcute schimbări în direcția echilibrului de putere dintre instituțiile franceze, pentru ca o singură persoană să nu ia toate deciziile mari fără să fie trasă la răspundere pentru acestea.
În acest sens, Chabrot a sugerat eliminarea Articolului nouă din Constituție, care îl prevede pe președinte ca fiind liderul consiliului de miniștri sau al cabinetului.
„Am văzut foarte recent în Franța că în principal președintele, susținut de un consiliu, a făcut deciziile în timpul pandemiei. Dar cum președintele nu poate fi atacat, prim-ministrul Edouard Philippe este cel adus în fața unor curți de justiție,“ a spus Dulong.
Sursa: Euronews
Etichete: emmanuel macron, marine le pen, alegeri prezidențiale Franța 2022,
Dată publicare:
21-04-2022 11:25
