Cine este Emmanuel Macron. Ce crede candidatul la alegerile prezidențiale din Franța despre NATO, UE și migrație

62176854
Shutterstock

Emmanuel Macron, actualul președinte al Franței, candidează pentru a doua oară pentru a își conduce țara, după ce a trecut de primul tur al alegerilor pe 10 aprilie.

Acesta se va afla din nou în turul al doilea împotriva candidatei extremei drepte Marine Le Pen în data de 24 aprilie, când electoratul francez își va decide liderul.

Politicianul, în vârstă de 44 de ani, s-a născut într-o familie de medici în Amiens, un oraș din nordul Franței, conform The Economic Times. 

Pe numele său complet Emmanuel Jean-Michel Frédéric Macron, acesta și-a întâlnit soția, pe Brigitte Trogneux, în 1993, pe când avea 15 ani, a relatat The New Yorker. Aceasta avea 39 de ani, era căsătorită și era profesor de teatru la liceul lui Macron, pentru clasa unde învăța și Macron și unul dintre cei trei copii ai acesteia. Astfel, Macron a devenit tatăl vitreg al copiilor lui Trogneux, dar nu are copii biologici.

Macron a lucrat ca funcționar public la Inspectoratul General de Finanțe al Franței și bancher de investiții la banca Rothschild & Cie.

Acesta a devenit membru al Partidului Socialist din 2006 până în 2009 și a fost numit secretar-general adjunct sub primul guvern al fostului președinte francez François Hollande, în 2012, potrivit The Times of India. 

În 2014, a fost numit Ministru al Economiei, Industriei și Afacerilor Digitale, iar doi ani mai târziu a demisionat pentru a candida în alegerile prezidențiale din 2017.

Astfel, la sfârșitul anului 2016, acesta a fondat partidul centrist La République En Marche!, cunoscut pe scurt sub numele En Marche!.

A câștigat alegerile din 2017 împotriva lui Marine Le Pen, devenind astfel, la vârsta de 39 de ani, cel mai tânăr președinte din istoria Franței și cel mai tânăr lider al țării de la Napoleon până în prezent.

NATO

În 2019, Macron declara pentru The Economist că NATO era în „moarte cerebrală“ și că țările europene nu se mai pot baza pe Statele Unite pentru apărare militară.

Acesta a mai spus că Europa se afla la „marginea prăpastiei“ și că trebuie să înceapă să se considere, din punct de vedere strategic, o putere geopolitică, avertizând că altfel continentul nu va mai avea „control asupra propriului destin“.

Luna trecută, președintele a confirmat că nu regretă afirmațiile făcute acum trei ani și că războiul din Ucraina a cauzat un „electroșoc“ pentru alianța militară, a scris Politico.

Iar săptămâna aceasta, Macron a refuzat să îl urmeze pe președintele american Joe Biden în folosirea cuvântului „genocid“ pentru a descrie evenimentele din Ucraina, spunând că o „escaladare a cuvintelor“ nu va aduce pace.

Uniunea Europeană

Consecvent în prioritățile sale politice, Macron și-a exprimat viziunea militară și la nivelul Uniunii Europene. În contextul preluării președinției Consiliului Uniunii Europene de către Franța în prima lună a anului 2022, Macron a spus că UE trebuie să obțină un nou pact de securitate și să își facă propriile cereri la nivel colectiv.

Conform DW, Macron dorește „crearea unei noi puteri europene a viitorului“ și ca Europa să fie independentă și să își dea șansa de „a își decide propriul viitor, fără să depindă de deciziile altor mari puteri“.

„Trebuie să o construim [puterea europeană] între noi, europenii, să o împărțim cu aliații noștri în NATO și să o propunem pentru negociere cu Rusia“, a spus acesta, în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia.

Președintele francez consider că regulile de aderare la Uniunea Europeană necesită o reformă, conform Al Jazeera, care relata în 2019 că Macron se opune expansiunii UE.

Într-o conferință la Bruxelles în acel an, Macron a fost singurul lider european care a respins cererea de aderare a Macedoniei de Nord și a fost susținut doar de Olanda și Danemarca în refuzarea Albaniei.

Imigrație

În ceea ce privește tema migrației, Macron a declarat în februarie anul acesta că granițele Uniunii Europene trebuie întărite împotriva migrației ilegale în spațiul european Schengen, care nu necesită pașaport.

„Zona noastră fără pașaport [în Europa] este amenințată dacă nu știm cum să ne păzim granițele externe și să monitorizăm cine intră pe teritoriu,“ a spus Macron pentru ziarul La Voix du Nord, citat de ABC News.

În 2019, Macron a spus că Franța „nu poate găzdui pe toată lumea“, a relatat Al Jazeera.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Noua bestie de 1.600 CP de la Bugatti! Există un singur exemplar în lume
FOTO Noua bestie de 1.600 CP de la Bugatti! Există un singur exemplar în lume
Citește și...
Cine este Marine Le Pen, candidata care concurează cu Emmanuel Macron la alegerile prezidențiale din Franța în 2022

Marine Le Pen, candidata partidului de extremă dreaptă Adunarea Națională, a obținut un număr de voturi apropiat de actualul președinte al Franței, Emmanuel Macron, în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică, 10 aprilie.

Momentul scufundării navei amiral Moskva. VIDEO

Momentele dinaintea scufundării crucișătorul Moskva au fost filmate, iar imaginile au fost postate pe Internet.

Lockdown în Shanghai. Rezidenții se sinucid din cauza restricțiilor extreme, iar animalele de companie le sunt omorâte

Locuitorii din Shanghai, oraș aflat sub cel mai strict lockdown, se sinucid, în timp ce animalele de companie sunt ucise de muncitorii sanitari.

Recomandări
Nicușor Dan: „Partidele nu s-au înțeles pe legea salarizării. Și-au asumat pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR”

Președintele Nicușor Dan anunță că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens privind legea salarizării și și-au asumat pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR.

Peste 120 de aleși ar putea rămâne fără funcții dacă Legea integrității va fi promulgată. USR, avertisment pentru PNL

După o lună de dezbateri și nenumărate modificări, legea integrității a fost adoptată în Parlament cu articolul care prevede că aleșii găsiți în incompatibilitate sau conflict de interese, chiar și retroactiv, își pierd funcția.

Ungaria declară Rusia drept „amenințare” pentru Europa și ordinea mondială. Ruptură față de politica lui Viktor Orbán

Guvernul Ungariei a condamnat oficial agresiunea militară a Rusiei și și-a anunțat sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, potrivit orientărilor politice publicate marți seara.